Referendum pentru demiterea primarului?

de Mihai Cioată
5 Iul 2017
5 Iul 2017, ora 10:49
7422 vizualizări

Niciodată nu au părut dornenii mai preocupaţi de starea în care se află oraşul lor. Era de aşteptat ca în mandatul al doilea al actualului primar să crească pretenţiile cetăţenilor, mai ales că aceştia văd cum alte municipii din judeţ se transformă sub ochii lor. Și noi ne-am transformat, numai că în sens invers.

Documentarul “Dorna în patru anotimpuri” difuzat la Orion TV a produs multe nostalgii, dar şi multă iritare. Oamenii au realizat că în 1985 oraşul avea un aspect extrem de îngrijit. De la faţadele clădirilor din centru şi până la starea asfaltului principalelor străzi.

Despre curăţenie nici nu mai are rost să vorbim, mulţi amintindu-şi până şi de caii care purtau traistă pentru a nu se bălega pe străzi, iar gândul nu e întâmplător de vreme ce zeci de vaci se plimbă libere în oraşul staţiune de ceva ani buni încoace.

Clădirea fostului cazinou a produs cea mai mare emoţie pentru că viaţa întregii comunităţi se învârtea în jurul acestei embleme a oraşului. Oamenii ne-au sunat în număr mare, simţind nevoia, dincolo de a ne felicita pentru difuzarea acestui documentar, să-şi împărtăşească o parte dintre amintirile lor legate de această clădire, fie că mergeau la teatru sau la film, la nunţi şi banchete sau chiar şi la acele manifestări cultural-artistice.

E greu să-ţi imaginezi astăzi că într-o anumită perioadă luau masa mii de oameni zilnic la restaurantul din incinta clădirii. Mărturisirea îi aparţine unui fost bucătar şi se referă la cei care veneau la tratament în staţiune. Nostalgii, amintiri şi chiar câteva lacrimi din partea unui repatriat, care a lăsat Germania pentru Dorna şi căruia nu-i vine să creadă că oraşul moare sub ochii dornenilor sau că am ajuns să ne dorim atât de puţin, şi anume asfalt, asfalt şi iar asfalt, lucru care ne face atât de uşor de păcălit în campaniile electorale.

Gura Humorului, noua “perlă” a Bucovinei

În 1996, inginerul Mihai Roşu, candidat la funcţia de primar, le spunea votanţilor că, odată ajuns primar, îi va urca pe consilierii locali într-un autocar şi îi va duce în Austria pentru a vedea cu toţii cum arată un orăşel de mărimea Dornei şi ce ar trebui să facă toţi pentru a ajunge la decenţa urbanistică şi ambientală a austriecilor. Astăzi, după 21 de ani de la această propunere, nu mai e nevoie să te duci cu consilierii până în Austria, fiind suficient să-i urci într-un microbuz şi să mergi până la Gura Humorului.

Sau poate chiar până la Câmpulung Moldovenesc, municipiu aflat şi el într-o profundă schimbare. Dacă nu vor accepta primarul şi consilierii locali acest lucru, dacă tot stau pe telefoanele mobile în timpul şedinţelor, să intre pe site-urile primăriilor celor două municipii şi să verifice ordinea de zi şi ce proiecte de hotărâre discută domniile lor lună de lună.

Diferenţa este uriaşă şi tocmai de aceea nu cred că ar trebui să ne surprindă faptul că Dorna a ajuns din cel mai curat oraş în cel mai murdar, cu insfrastructura făcută praf, cu faţade murdare, dar şi cel mai grav, cu proiecte care, finanţate, nu vor aduce nici un plus major oraşului staţiune.

Referendumul

Grupul de iniţiativă care ar dori strângerea semnăturilor ar putea să se inspire de la cei care au făcut acelaşi lucru la Slănic Moldova. Cei care se tem de acte de răzbunare sau de intimidare, doar pentru că ar putea semna pe o astfel de iniţiativă, s-ar putea adresa Consiliului Local, chiar dacă actualul primar deţine controlul, având o majoritate PNL-PMP.

Un astfel de demers trebuie asumat în totalitate. Chiar dacă ideea a fost vehiculată într-o emisiune Tv realizată în urmă cu o lună de zile, cu un cetăţean revoltat, referendumul pentru demiterea unui primar nu e nouă la Dorna, aceasta vehiculându-se şi în cazul unui alt fost primar PNL, care a lăsat oraşul în beznă şi în frig în urmă cu câţiva ani.

Actualii solicitanţi ai referendumului consideră că Dorna pierde încă 3 ani până la următoarele alegeri locale, dar şi că proiectele înaintate spre finanţare (câteva asfaltări de străzi, iluminat public, două terenuri de dimensiuni mici – minifotbal şi tenis) sunt prea puţine pentru această ultimă şansă pe care municipiul nostru o are pentru accesarea de fonduri europene.

Puncte slabe, puncte tari

Am încercat să le explic solicitanţilor referendumului faptul că acest an bugetar îşi desfăşoară implicaţiile financiare până la sfârşitul anului şi modificări majore nu pot avea loc. Totul e stabilit de la bun început, pe obiective şi finanţări prestabilite. Ceea ce ar putea duce la schimbări de obiective nu se poate face decât în bugetul de anul viitor, pe baza propunerilor Consiliului Local şi al bugetului care se va vota la începutul anului viitor.

Dar pentru asta ar trebui ca cineva să vină cu proiecte clare pentru care să se bată până la capăt, ştiindu-se cât de greu se obţin finanţările din diverse surse (buget local, judeţean, la nivel naţional sau fonduri europene). Numai nişte proiecte foarte bune şi bine argumentate, cu o susţinere totală din partea autorităţilor locale, vor avea şanse de câştig. Dar pentru asta ele trebuie să aibă în spate o echipă de tehnicieni care să ştie unde să bată la uşi şi nu numai, dar să şi insiste pe viabilitatea respectivelor proiecte.

Mulţi se vor întreba, până la urmă, ce am câştiga prin acest referendum? Cel mai important lucru e timpul! Dorna, în situaţia în care este azi, nu mai are timp. Această jumătate de mandat rămasă ar putea fi fructificată printr-o muncă asiduă în punerea în mişcare a tuturor pârghiilor necesare în aşa fel încât următorul mandat al unui primar şi al unui executiv să nu mai fie blocat de timpi morţi în căutarea unor soluţii şi a unor proiecte inexistente la început de mandat. O echipă la înscăunare trebuie să aibă absolut toate obiectivele concretizate prin proiecte deja aprobate. Altfel e pierdere de timp.

S-a rezolvat! Nu se poate!

Deşi elveţienii fac referendumuri anual, pentru te miri ce, indiferent de mărimea comunităţii, la noi totul sună frumos doar pe hârtie. Drepturile noastre democratice ne sunt vehiculate pe sub nas, însă ele se izbesc de un sistem care protejează doar statul, şi niciodată cetăţeanul.

În cazul nostru, pentru ca un eventual referendum să poată fi validat, iar rezultatul să poată fi aplicat, ar fi necesar ca numărul total de voturi să fie de 50% + 1 din numărul total de locuitori de pe listele electorale. Asta ar însemna ca la o populaţie cu drept de vot de circa 14 mii de votanţi, să se prezinte şi să voteze peste 7 mii de persoane.

Ciclurile electorale din ’90 încoace au arătat că media celor care au votat în oraş a fost între 8-9 mii de votanţi. Este interesant cum de-a lungul timpului pe listele electorale s-a păstrat un număr atât de mare de votanţi deşi în ultimul deceniu mulţi dorneni au plecat din ţară şi şi-au găsit un loc de muncă în străinătate.

Discrepanţa dintre locuitorii efectiv rezidenţi şi cei din listele electorale nu face altceva decât să avantajeze structurile care se pot simţi ameninţate de astfel de iniţiative cetăţeneşti, de genul unui referendum. La “umbra” acestui aspect, dorm liniştiţi în continuare toţi cei care, prin incompetenţa lor, ar putea fi schimbaţi din funcţiile pe care le-au obţinut prin vot.

Chiar dacă ideea grupului de iniţiativă, democratică de altfel, ar fi soluţia de ieşire din impas, finalitatea acestei idei nu poate fi realizată din cauza sistemului înţepenit descris mai sus. Semnalul dat de o astfel de iniţiativă civică rămâne unul foarte serios pentru întreaga comunitate care nu ştie şi nu are practic pârghiile necesare pentru spargerea acestui sistem.

Astfel, sistemul nu a făcut şi nu face decât să-şi permanentizeze oamenii care, sub “pălăria” legislaţiei actuale, ştiu că nu vor putea plăti niciodată pentru lipsa lor de performanţă.

8 comentarii publicate:

  1. Anonim spune:

    Ar trebui ca profesorul Mihai Cioată să candideze din nou! Sunt sigur că ar putea câștiga un mandat la Vatra Dornei. Îi urmăresc activitatea și cred că ar ridica orașul de zece ori mai mult decât toți primarii de până acum la un loc. Faceți ceva și reveniți-vă! Gura Humorului este mult peste voi. Câmpulung se ridică și el, iar Dorna Candrenilor seamănă mai mult decât Dorna cu un oraș.

  2. Dan spune:

    Păcat că voi dornenii dormiți. Așa vă trebuie că vă lăsați conduși de incompetenți perpetuați în funcții de relații, partide și de interese obscure.

  3. redfany spune:

    Ar trebui să voteze și cei care sunt în zone limitrofe pentru că și noi mergem în orașul punct de reper al multor interese. Asta se datorează nu numai primarului, ci și consilierilor și a celor cu influiență ca marii patroni Chiforescu și cel de la Coca Cola și mulți alții care au sute de angajați, punând frână concurenței și dezvoltării zonei prin investiții și investitori. Acei investitori care prin impozitele și taxele colectate pot dezvolta zona. Se știe că este o zonă de tranzit între Moldova și Ardeal. Sunt multe de spus și dornenii cunosc problema. Trebuie un primar indepedent politic cu viziuni clare și fără influiențe, unul ca cel din Dorna Candrenilor.

  4. Elena spune:

    Păi să candideze din nou domnul profesor și să fie și votat, dar când omul acesta cu inițiativă și viziuni pentru viitor a fost pe buletinul de vot voi unde ați pus ștampila? Acum suferiți și regretați! Ce-i trecut, trecut rămâne!

  5. Darling spune:

    Şi cine să vină în locul lui. Pleacă ai noştri, vin ai noştri. S-au schimbat primarii şi până acum şi ce s-a schimbat? Credeți că dacă vine Cioată va face ceva? Nu va putea pentru că nu va avea bani. Și fără bani nu faci nimic. Nimeni nu va putea face nimic până nu se schimbă mentalitatea aleşilor. Ar trebui copii tineri, nu îmbâcsiți, care nu fac faţă vremurilor de acum şi mai ales cerințelor actuale ale societăţii, oameni care să se zbată pentru comunitate, nu să vină la serviciu la 8:00 şi să plece la 16:00. Și gata, trebuie tineri care nu au prins alte vremuri, care au curajul să ceară şi să lupte pentru comunitate. Ar trebui de la judeţ să se împartă banii pe localităţi în functie de cât varsă la bugetul de stat. Un anumit procent din cât încasează, nu unuia să-i dea sute de miliarde şi dornenilor să le arunce trei lei. Așa că unul tânăr, sub 30 de ani, să vină primar, nu din cei care abia îşi târâie picioarele şi așteaptă pensia.

  6. Claudiu spune:

    Vatra Dornei, o ruină fără perspective de viitor din care trebuie să plece cât mai mulți, astfel încât pădurile să poată fi tăiate cât mai bine de către „băieții deștepți”, iar apele minerale îmbuteliate și vândute de către arabi, francezi, etc. Sunt dornean, îmi pare rău și mă doare sufletul de fiecare dată când trec prin oraș (din păcate doar o singură dată pe an) și constat că orașul regresează sistematic de la un an la altul deși are un potențial enorm. Poate o să învățăm și noi într-o zi faptul că ștampila pusă greșit la vot are consecințe grave în special asupra celora pe care-i iubim cel mai mult, anume a copiilor noștri. Însă pentru a încheia într-o nota positivă, decât un referendum pentru demiterea primarului n-ar fi mai indicat un altul pentru revenirea la Austria?

  7. Anonim spune:

    Primarii ar trebui aleși în două tururi de scrutin dacă nu obțin din primul tur 51%. În acest fel primarul nu va putea fi primar cu 2.000 de voturi. Restul? Cred că nu se cunosc prioritățile unei urbii.

  8. Bucovineanul spune:

    Din păcate cărțile sunt deja făcute de cei mari. Cine sunt cei mari? Sunt cei aleși de noi, printre care și dl Pardău care nu a făcut nimic pentru Dorna. De ce l-au votat dornenii? Întrebați și o să constate multă, multă „nedumerire la ei la această întrebare. În România mai întâi „cei mari” au avut grijă să facă „praf legile din România” ca „nici un politicean să nu plătească NIMIC pentru greșeli. Delapidările sunt distrugerea României. Noi românii, rămânem cu amărăciunea că am ajuns în ”poziția prostului cu bună știință, complici ai clasei politice”.

Scrie un comentariu la articol