Un scurt istoric al căii ferate militare construite între Vatra Dornei și Broșteni în timpul Primului Război Mondial

Planuri de construcţie pentru o linie ferată amplasată pe Valea Bistriţei, care să lege oraşul Vatra Dornei de Piatra Neamţ, au apărut încă din perioada anilor 1890-1900, atunci când s-a demonstrat o rentabilitate a transportului efectuat pe calea ferată legată de preţul de cost, cantitate transportată, durată şi ritmicitate, în detrimentul plutăritului şi a cărăuşiei clasice.

În anul 1916, în timpul Primului Război Mondial, Compania 4 din cadrul Regimentului de Căi Ferate, condusă de căpitanul Cornel Predescu, un detaşament din Compania de Cale Ferată Îngustă, Batalionul 9 Pionieri, condus de către lt. col. Ştefan Parschivescu, şi echipa specială de Cale Ferată Îngustă şi Poduri, condusă de lt. ing. Nicolae Petculescu, împreună cu alţi doi ofiţeri, 150 de soldaţi, 115 căruţe şi 150 de cai, au trecut la demontarea liniei forestiere din Valea Tarcăului (35 de kilometri).

A fost demontată și calea ferată din Valea Râşca (25 de kilometri), fiind folosite aceste materiale pentru construcţia căii ferate militare cu ecartament de 1.000 mm de la Piatra Neamţ, prin Bicaz, până la Hangu şi de aici la Grenţieş, cu o lungime totală de 65 de kilometri, care a fost dată în circulaţie la data de 17 octombrie 1916, o linie ferată strategică în contextul intrării României în război.

În cursul anului 1916, armatele austro‐ungare şi cele germane au găsit soluţii şi resursele necesare pentru a începe şi ele construcţia unei căi ferate militare înguste, cu ecartament de 600 mm, de la Vatra Dornei până la Broşteni. Proiectul liniei a fost modificat în anul 1917, fiind prevăzută o joncţiune cu linia ferată construită de trupele române, dar cursul evenimentelor a zădărnicit planul.

Pentru nevoile armatei s‐au folosit materiale de cale ferată rezultate din demontarea unor linii forestiere aflate în zonă, precum linia CFF dintre Vatra Dornei și Floreni, a liniilor forestiere de pe Valea Borcăi şi de pe Săbașa, pe o distanță de aproximativ 25‐27 de kilometri, precum şi infrastructura oferită de către două linii forestiere particulare cu ecartament de 600 mm, ce erau construite de către antreprenorii D. Ştefani (14 kilometri de linie) şi C. Popovici (5 kilometri de linie).

Calea ferată militară Vatra Dornei-Broșteni a avut două ramificații

🔸 Prima variantă s‐a construit prin Ortoaia – Chiril – Cojoci – Crucea
🔸 A doua variantă s-a construit prin Șaru Dornei – Panaci – Coverca – Dârmoxa – Broșteni

Calea ferată militară dintre Vatra Dornei și Broșteni

Linia a fost începută în luna iulie 1916 din Vatra Dornei şi, ulterior, de la Sihăstria Negrişoara, dar sfârşitul războiului găseşte lucrările neterminate pe o mică distanţă aflată între localităţile Crucea şi Broşteni, întrucât s‐a lucrat în salturi, în funcţie de deplasarea liniei frontului.

De la Vatra Dornei, linia pleca dintr‐un depou amenajat pe locul unde acum se află blocurile ANL, IMR şi CFR din strada Schitului, în apropiere de fabrica de cherestea P. C. Goetz de pe Chilia, acolo unde era amenajat un mic triaj pentru transbordarea mărfurilor, trecea râul Dorna pe un pod din lemn, continuându‐şi calea pe fostul amplasament al fabricii Foresta, îndreptându‐se mai apoi spre Gheorghiţeni, Chiril, Cojoci şi Crucea pe un traseu aflat pe marginea şoselei şi firul râului Bistriţa.

La început, tracţiunea vagonetelor pe această linie militară, denumită şi Rollbahnen Dorna Watra Des 11 KK Habermann, a fost asigurată de către Divizia 11 Cavalerie, care a şi pus la dispoziţie un număr de 40 de cai. Mai târziu, linia a beneficiat şi de tracţiune mecanică prin folosirea unor locomotive provenite din captură de război. Din cercetările domnului inginer Şerban Lăcriţeanu reiese că au fost folosite locomotivele KuKHB 326, KuKHB 327, KuKHB 420 şi KuKHB 435.

Pentru a fi depăşite Cheile Bistriţei, acestea au fost străpunse printr‐un tunel realizat în grabă de Compania Tunele 5/24 Austriacă pe locul unde acum se află barajul Zugreni. Până la terminarea tunelului, pentru transportul materialelor a fost construit un funicular între satele Sunători şi Lunga, peste culmea Pietrosului, de către militarii din cadrul Betriebs Kompanie 5/7.

Calea ferată militară dintre Vatra Dornei, Panaci și Broșteni

Pentru a se face, totuşi, legătura cu localităţile Neagra, Broșteni și Barnaru, la adăpost de tirul artileriei ruse, s‐a ales o cale ocolitoare, adică o variantă feroviară prin Șaru Dornei, Panaci, Coverca, Păltiniș, Dârmoxa și Văcăria Regelui, iar mai apoi până la Broșteni.

Armata austro‐ungară a construit pe acest traseu o cale ferată cu ecartament de 600 mm și o lungime de 26‐28 de kilometri, întreruptă însă din cauza declivității foarte mari în zona Catrinari (Pasul Păltiniș) pe o porțiune de doi kilometri. În acest loc a fost construită o cale ferată de legătură, de tip aerian, adică un funicular, soluție tehnică care a rezolvat problema transporturilor militare.

2 comentarii publicate:

  1. Bogza Ioan

    Aproape fără cuvinte:Au fost oameni destoinici cu o gândire sănătoasă,cu multă pricepere,care au întâmpinat multe obstacole și greutăți,dar din dorința de a progresa nu s-au dat bătuți,nu au avut timp să pună la cale:cum să jefuiască să dezvolte hoția și interesele personale.Acum in zilele noastre cu sute de minți luminate care se află la conducere,cu o tehnică modernă,nu vor să facă nimic bun pentru nația română,decât pentru interese personale,promovând corupția la cel mai înalt nivel. Totul pentru îmbogățirea lor și sărăcirea populației.Cu multă stimă și respect.

  2. Silviu Dimitriu

    Sunt nascut,crescut in Dorna,si este pentru prima data cand citesc despre o cale ferata Vatra Dornei-Brosteni.Ma mira faptul ca niciun profesor nu a amintit macar odata ca ar fi existat asa ceva.N-a existat de-a lungul anilor niciun personaj tanar sau in varsta care sa fi amintit despre asa ceva…Este uluitor si mi-e rusine ca am trait o jumatate de viata in acest oras foarte drag mie,si aflu acum la batranete ceea ce ar fi trebuit sa stiu inca de pe bancile scolii…Pacat,dar incantat…!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *