Știrile zilei de12 februarie 2025

Eminescu, numele veşniciei româneşti

În acest an binecuvântat, când soarele a strălucit peste pământurile românești văduvite de argintiul zăpezilor de altădată, am avut din nou șansa să mă aflu, de ziua nașterii Poetului nemuririi noastre, la Cernăuți. Am trăit încă o dată sentimentul că, dincolo de abordările festiviste, Eminescu rămâne modelul nostru spiritual ce are puterea de a ne uni, ignorând orgolii trecătoare sau interpretări partizane.

statuie eminescu

Există un anume ritual al sărbătorii eminesciene la Cernăuți, dar în acest ianuarie a fost parcă mai altfel, mai aproape de sufletul nostru, cu mai îndreptățită bucurie. În numele unității noastre de neam, la bustul din curtea Casei lui Aron Pumnul, iubitul său profesor, cel care i-a inspirat primele versuri sau la statuia unui Eminescu tânăr, așa cum era când își purta pașii prin Cernăuți, ne-am regăsit, pentru a depune florile recunoștinței, reprezentanții tuturor societăților românești din regiune și noi, veniți din Țară, de la Suceava și Vatra Dornei, membrii Catedrei de filologie română și clasică a Universității „Yuri Fedcovyci” – doamna prof. dr. doc. Lora Bostan însoțită și de studenții săi – și membrii Consulatului General al României, în frunte cu Doamna Consul Eleonora Moldovan.

De menționat că Doamna Consul a participat la toate activitățile din această zi, exprimând în intervențiile pertinente importanța cunoașterii operei eminesciene pentru păstrarea conștiinței naționale, cât și faptul că în 15 ianuarie sărbătorim, nu întâmplător, și Ziua Culturii Române.

La bustul lui Eminescu din curtea Casei lui Aron Pumnul s-a desfășurat un moment îmbucurător pentru recunoașterea valorilor românești, anunțat de poetul Ilie Tudor Zegrea, președintele Societății Scriitorilor Români din Cernăuți și susținut de poetul Vasile Tărâțeanu, membru de onoare al Academiei Române: înmânarea premiului pentru poezie al Academiei Române, pe 2013, poetului Mircea Lutic, pentru culegerea de versuri „Armindeni cu heruvimi”. Cu emoția firească determinată de înalta recunoaștere, poetul Mircea Lutic a primit premiul înmânat de Doamna Consul, iar discursul ce ar fi trebuit să-l rostească în aula Academiei (unde nu s-a putut deplasa) a fost simplu și emoționant pentru toți participanții. Cuvinte de prețuire pentru Poetul care ne reprezintă și în cultura universală au rostit prof. Lora Bostan și Lesia Luțik, președinta Societății Huțulilor din Lviv (Liov). O umbră de tristețe ne-a strecurat Casa Aron Pumnul, destul de degradată și pentru restaurarea căreia nu se găsesc fonduri.

La statuia din centrul orașului, momentul depunerii de flori, coordonat de Vasile Bâcu, președintele Societății pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu”, a fost însoțit de corul „Dragoș Vodă” al societății, care a interpretat frumoase melodii pe versuri de Mihai Eminescu, de față fiind și reprezentanții administrației orășenești și regionale, care au rostit alocuțiuni. Spre onoarea sa, președintele Consiliului Regional, Mihai Găiniceru, a vorbit într-o frumoasă limbă românească. La sediul Societății, cu o seară înainte, arhivistul și istoricul Dragoș Olaru a realizat virtual un periplu prin biografia poetului care și-a început ucenicia spirituală în Cernăuți.

La Biblioteca Regională „Myhailo Ivasiuk” ne-am întâlnit cu Eminescu printre cărți, poezie și cântec. Studenții d-nei prof. Lora Bostan au recitat din și despre Eminescu, au cântat cu patos și talent, amintindu-ne că Poetul „înseamnă iubire”, că avem datoria să-l păstrăm viu în inimile noastre:

„Nu-l lăsa, Doamne, să plângă
Că se-ntoarce înapoi”

… rostea Ana Maria Șapcă, recitalul încheindu-se cu un cântec interpretat de Dumitru Facas, al cărui text ne transmite un mesaj profund „Eu nu mă las de limba noastră”. Eleva Maria Hrițeliuc de la Voloca, îndrumată de prof. Nicolae Mintencu ne-a reîntâlnit, într-un stil personal cu „Glossa”, text atât de actual și în prezent.

Ideea de a nu pierde „scutul nostru” – limba română – a fost reiterată de scriitorul I. T. Zegrea, moderatorul întâlnirii de la bibliotecă. „Eminescu este o casă a românilor, din care ne hrănim și ne înveșnicim” sublinia preotul poet și publicist sucevean Constantin Hrehor, la rându-i laureat al premiului „Lucian Blaga” al Academiei Române, amintind că românii sunt un popor și nu o populație și vom rămâne popor atât timp cât vom ști să ne prețuim valorile. A urmat un regal al cărților scrise sau prezentate de cei prezenți: „Armindeni cu heruvimi” – recentul volum premiat al lui Mircea Lutic (prezentat de C. Hrehor), un volum de versuri „de o finețe și strălucire de cristal a limbii” – „Vistieria tăcerii”, de Elena Marița (Mircea Lutic), „Cultivatorii de iluzii”, de Ilie Tudor Zegrea, „poezie contemporană de o subtilă eleganță” (Ștefan Broască), trei numere din revista Societății Scriitorilor Cernăuțeni „Septentrion literar” – prezentate de Ilie Tudor Zegrea, peste zece titluri de carte dedicate, fie și parțial – Poetului Național, prezentate de Vasile Tărâțeanu, în multe dintre acestea semnând articole proprii.

Am avut onoarea de a ne regăsi printre autorii de carte prezentați în acest context, cu „Monografia comunei Poiana Stampei”, semnalată de Vasile Bâcu și despre care am oferit cele mai semnificative aspecte. Momentul de la bibliotecă s-a încheiat la fel de emoționant, cu un duios colind pentru nașterea lui Eminescu, „sufletul poporului român”, interpretat de Victoria Costinean, Lucrător Emerit al Culturii din Ucraina.

La Muzeul Etnografic Regional, la invitația Fundației Civice „Gheorghe Asachi” (președinte Eugenia Cimborovici Teodoreanu), a concertat corul „George Enescu” al intelectualilor din Dorohoi, condus de Gheorghina Gușulei, au recitat elevele Anastasia Maftei și Corina Vornicu din Tărnanca, au impresionat cu un cântec istoric grupul de bărbați din corul „Dragoș Vodă”, gazde primitoare fiind Elena Tărâțeanu, directoarea Muzeului „Mihai Eminescu” și directoarea instituției, Olena Zatulovskaia. Cele mai frumoase momente ale acestei „zile imperiale” au fost reținute de condeiul distinsei și talentatei ziariste Maria Toacă și de obiectivul fotografic al neobositului prof. Nicolae Hauca.

Pentru că în regiunea Cernăuți, anul nou se sărbătorește pe stil vechi, străzile orașului au fost invadate de iubitorii de tradiții, care au participat la Festivalul „Sărbătoarea mălăncii”. Între numeroasele colective de interpreți s-a regăsit și Ansamblul „Arcanul” al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, care s-a bucurat de o largă apreciere din partea publicului, impresionând prin frumusețea costumelor și prin autenticitatea momentului tradițional prezentat. Dominată de specificul tradițional românesc – locurile I și II fiind atribuite unor grupuri ce au reprezentat comunități românești din regiune, sărbătoarea a coincis fericit cu Ziua Culturii Române.

Nimic însă nu a umbrit aura eminesciană care a îmbrăcat orașul, amintindu-ne că suntem datori a ne împărtăși din lumina moștenirii sale spirituale.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *