Doctorul Mihai Voloşeniuc, cu aproape doi ani în urmă, a lansat ideea organizării unui târg de animale în zona Dornelor, atât ca o necesitate pentru fermierii care pot lua contact cu alţii din alte zone şi care se pot informa astfel în legătură cu rasele de animale performante, cât şi ca dorinţă de revenire asupra unei tradiţii existente la Vatra Dornei înainte de ’89. Dornei i-a lipsit un om cu viziune şi tocmai de aceea nici nu s-a reuşit crearea unei identităţi locale sau regionale, promovată la nivel naţional sau internaţional, printr-un festival sau chiar târg care să exprime ceea ce avem noi mai de preţ: animale, lemn, turism. În timp ce noi am tot bâjbâit în privinţa unui proiect, alţii au trecut la treabă şi ne-au luat-o înainte.
Nu avem un festival al lemnului, deşi trăim în cel mai împădurit judeţ din ţară, dar şi în cea mai împădurită zonă din judeţ. Din ce am putut constata, într-o altă parte a ţării, cu mai puţine păduri şi tradiţie, acest festival a apărut deja. Deşi se putea organiza un festival al laptelui, având încă gospodari şi fermieri cu renume, ca să nu mai amintim şi de cea mai mare firmă din Europa care a cumpărat brandul LaDorna şi care ar fi putut fi cooptată într-un eveniment major, şi aici ne-au luat-o alţii înainte. Despre un festival dedicat coborâtului oilor de la munte a rămas totul la nivel de discuţii, acesta fiind făcut deja în mai multe zone ale ţării. Cam ăştia suntem noi, discutăm mult şi nu finalizăm mai nimic.
Doctorul Mihai Voloşeniuc are un rol extrem de important în ceea ce priveşte creşterea animalelor în Țara Dornelor. Cei care-i cunosc activitatea ştiu că nu exagerez în aprecierile mele. Știind că un articol laudativ la adresa domniei sale i-ar crea un disconfort, prefer să menţionez pe scurt că acest prim târg i se datorează şi că greul de-abia acum începe, deoarece o a doua ediţie te obligă chiar mai mult decât prima, standardul îţi impune să fie şi mai ridicat, iar impactul cu mult mai mare. Pentru moment, Mihai Voloşeniuc şi-a ţinut promisiunea făcută în timpul întâlnirii fermierilor austrieci cu cei din Țara Dornelor, demonstrând că faptele contează, şi nu vorbele, şi că orice se face pentru Dorna sau zona Dornelor e bine făcut.
Mihai Voloşeniuc a declarat: „A fost o ediţie de succes deoarece am reuşit să concentrăm un număr important de animale, de crescători de animale şi de asociaţii, cu animale reprezentative pentru fiecare rasă. Târgul se vrea unul de zootehnie şi de aceea prezenţa animalelor e absolut obligatorie, în special a animalelor cu certificate, de înaltă calitate genetică, şi, bineînţeles, din diferite zone ale ţării. Pe lângă participarea naţională, am avut parte şi de una internaţională, cu 3 animale trimise de o asociaţie din Austria. Avem confirmări din partea Germaniei, Cehiei şi Austriei pentru ediţia următoare, aceste ţări vor fi prezente cu animale, cu standuri, cu produse de zootehnie samd. Intenţia este de a promova acest târg şi la nivel internaţional”.
Organizarea evenimentului nu a fost una uşoară, ţinând cont de faptul că pregătirile au început în urmă cu 8 luni, iar mulţi dintre cei care iniţial şi-au anunţat participarea s-au răzgândit, organizatorii fiind nevoiţi s-o ia de la capăt în a-i convinge totuşi să participe. Echipa pe care dr. Mihai Voloşeniuc a făcut-o cu Cătălin Nechifor, preşedintele Consiliului Judeţean, şi cu cei de la AB Plus Event a dat în final roade, inclusiv aceştia declarând că a fost cel mai reuşit târg de animale pe care s-a organizat în Suceava.
„Prin calitatea şi diversitatea raselor prezente, prin calitatea materialului genetic afişat, cred că a fost unul dintre cele mai bune târguri care au avut loc în judeţul Suceava. Activitatea de creştere a animalelor trebuie să fie o activitate generatoare de profit. În regiunea montană şi premontană principala ocupaţie este creşterea animalelor. Producătorii au avut ocazia să vadă că există şi alte posibilităţi, existând şi varianta producţiei de carne. Din ce am discutat cu mulţi dintre producători, târgul a fost unul instructiv. S-au stabilit contacte, urmând a fi achiziţionate juninci de la crescători din alte zone”, a subliniat Voloşeniuc.
În ceea ce priveşte certificarea raselor, în zona Dornelor, dr. Mihai Voloşeniuc recunoaşte că stăm destul de prost. „Este obligatoriu să recertificăm rasa Pinzgau, varietatea neagră de Dorna. Am avut în acest sens anumite discuţii cu reprezentanţii ministerului. Sper să găsesc înţelegere în implementarea unui proiect similar celui din regiunea Meinhoffen din Austria, pentru a putea analiza exemplarele care mai sunt pe la gospodării şi de a le introduce într-un program naţional de conservare a rasei. Ar fi foarte important pentru zonă. Rasa Pinzgau este o rasă mai puţin productivă şi pentru a putea obţine beneficii trebuie obligatoriu ca activitatea să fie subvenţionată puternic de stat. În Austria există un număr de 7.000 de capete, iar subvenţia ajunge la 700 de euro pe animal, pentru a face ca aceste rase să mai existe în zonă”.
Cum ar trebui să arate viitorul
Acest târg nu ar trebui să rămână doar o expoziţie. Trebuie luptat pentru crearea unor centre de licitaţie permanente unde produsele să fie vândute la adevărata lor valoare. Dacă fermierii dorneni vor produce animale de calitate, indiferent de rasă, dacă le vom valorifica la acelaşi preţ ca până acum, fără a avea posibilitatea de a le vinde la preţul corect, va fi foarte dificil. Mihai Voloşeniuc a precizat că „Următorul proiect, după modelul austriac, francez sau german, ar fi creăm nişte centre în care să reuşim să regrupăm 2-3 judeţe şi toate animalele pentru vânzare, fie viţei, fie vaci, să fie aduse cu o zi înainte, pregătite, iar cumpărătorii să poată licita. Dacă vom face acest lucru la Dorna, vom fi prima zonă care va avea un astfel de proiect implementat”.
În loc de concluzie
Până nu vom înţelege că Dumnezeu ne-a dat nişte condiţii naturale extraordinare şi până când nu le vom valorifica la potenţialul lor maxim, vom rămâne la fel de vitregiţi, ca să nu spun săraci, pe o bogăţie imensă. Nu este uşor drumul pe care s-a pornit, însă atâta timp cât există măcar un om care a înţeles şi bogăţia zonei, cât şi potenţialul de valorificat, noi toţi ceilalţi nu putem face decât să-i fim aproape, indiferent că e vorba de autorităţi naţionale, judeţene sau locale, fermieri sau oameni de bine care conştientizează importanţa creşterii animalelor în zona noastră de munte.
În final, de câştigat va avea de câştigat toată lumea. Cât despre târg, în afara efectului vizual oferit celor peste 5.000 de vizitatori, a materialului didactic oferit fermierilor, a mediatizării zonei pe televiziunea naţională, acesta a reuşit să revigoreze şi turismul din zonă, toate pensiunile fiind ocupate în cele 4 zile de târg.
Lasă un răspuns