Sentimentul de „viaţă irosită” l-au avut multe generaţii, însă, cu siguranţă, ceea ce simte generaţia din care fac şi eu parte parcă este peste puterile ei de înţelegere. “Ceauşeii”, cei născuţi la comandă, ca urmare a decretului criminal al dictatorului de a interzice avorturile, şi-au văzut năruite aproape toate tentativele de a accede în structuri de putere, locale sau centrale, pentru a da un alt curs societăţii româneşti. Și nu numai un curs, ci un alt suflu. O viziune chiar.
Cum a fost posibil ca dintre cei cu vârste între 18 şi 45 de ani, aproape nimeni să nu reuşească să se impună, de vreme ce foarte mulţi au cariere de succes? De ce aceste generaţii au fost ţinute departe de structurile în care se iau deciziile? Cel mai la îndemână ar fi să dăm vina pe cei care ne conduc în momentul de faţă. Îi putem acuza de foarte multe lucruri, începând de la înverşunarea cu care ţin de scaune, pentru a-şi menţine privilegiile, şi până la nepriceperea de care au dat dovadă, atât timp cât au adus, atât oraşul, judeţul, chiar şi ţara, în halul ăsta. Însă nu-i putem acuza că nu şi-au ştiut interesul, dar, şi mai important, că nu au fost uniţi şi nu s-au susţinut între ei, lucru care, la generaţia mea, lipseşte cu desăvârşire.
Poate ştim ce vrem, luaţi individual, dar ca grup, suntem incapabili să ne unim într-un scop comun. Ambiţiile personale, orgoliile au dus la o fărâmiţare şi o risipire a unei generaţii întregi, care, în afară de o frustrare acumulată faţă de cei care şi-au demonstrat “aleasa” incompetenţă, nu pare să mai aibă parte de nimic. Cei mai buni dintre noi şi-au risipit energiile în campanii electorale, duse de cele mai multe ori singuri, pierzând poate chiar pe mâna generaţiei din care facem parte. Astfel, ne-am trezit în continuare conduşi de o mână de indivizi, adică de exact aceia care au compromis ultimii 25 de ani, indivizi care stau pe margine şi râd. Și au şi de ce râde, de vreme ce nu fac niciun efort în a ne ţine dezbinaţi.
Ne-au “cumpărat” pe nimic atunci când au avut nevoie de noi, ne-au oferit nişte “jucării” cu care să ne jucăm (posturi de consilieri locali şi judeţeni) şi care nu le afectau câtuşi de puţin autoritatea şi poziţia. În afara amănuntelor zugrăvite mai sus, fondul problemei constă în faptul că la Revoluţie, “ceauşeii” aveau vârste între 18 şi 21 de ani. În afara câtorva cazuri izolate, de a fi racolaţi în armată, ca turnători de duzină, această generaţie nu a avut de-a face cu Securitatea.
Marele avantaj al celor care ne conduc e că după Revoluţie, aproape toate funcţiile publice au fost ocupate de persoane care au avut o “chimie” aparte cu Securitatea. Majoritatea sunt în funcţii publice şi acum. Astfel, “Ceauşeii” nu au avut nici o şansă de a ocupa, în procent mare, vreo funcţie. Probabil că după dispariţia biologică a respectivilor mai avem o şansă, atât noi, cât şi ţara.
Ce au ceuşeii cu ce spui dumneata, sau poate nu am înţeles eu… Gandeştete că poate nu doresc să ajungă sus.. nu vor .. şi eu sunt un ceauşel, şi nu mă înteresează policita sau să ajung sus. Cei care s-au născut ceauşeii, nu au nimic în plus sau în minus faţă de cei născuţi anterior sau ulterior acestei perioade….Cum poţi să schimbi ceva în Dorna chiar dacă eşti ceauşel sau nu , dacă omul de rând, aşteaptă să vină primarul sau cei de la primărie să le facă curat, pe lângă blocuri, pe lângă case, să-şi cureţe şanţurile, să-şi vopsească casele , gardurile….toţi sunt nemulţumiţi şi întotdeauna este altcineva de vină, pentru tot ce se întâmplă…Unde este Ceauşescu, de altă dată când Dorna strălucea de curăţenie, străzile curate, aleii pline cu flori, cazinoul şi toate vilele turistice ce au apartinut de statului, înainte de *89, sunt paragină, sau chiciuri, cu olimini strălucitoare ca în Vegas, dar în care clocăie mucegaiul…. şi nu mai spun nimic….unde sunt mandrii dorneni de altă dată, cărora nu le sufla nimeni în faţă de mândri ce erau…şi erau parte din ei ceuşei….Şi totuşi d-le Ciotă trare mă tem că nu prea eşti ceauşel…. că totuşi ai o anumită vârstă…ceuşeii sunt cei născuţi după *70 încoace…
„Decret criminal de a interzice avorturile”? Oare mi-am pierdut facultatea de a a rationa? Unde este crima? Avortul, cred ca este crima! Am putea traduce prin ” decret de a omori copiii nenascuti”; acum suna mai bine? Eu nu ma simt „irosita”, nicidecum! Deplang starea natiunii dar nu ma indoliez inca, caci romanul, asa prigonit si demistificat, nu a murit! Putem sa reprosam fiecarei epoci multe neajunsuri dar nu aici este problema, in a ne lamenta; ceea ce poate fiecare sa faca, un mic bine aici, un alt mic bine dincolo, ramane chintesenta existentei noastre. Ceauseii , ca mine, ca dv-oastra, ca altii sunt romani, puri prin sangele ce a strabatut generatiile de luptatori, eroi, mucenici, dar poate romani, nascuti intr-un timp plin de framantari nemaintalnite, toate ca istoria nu este nimic nou sub soare. Nimic nu se iroseste pe acest pamant, nici macar generatia aceasta pe care se pare ca o regretati dar din care faceti parte! Ma bucur ca sunt decretel si ca vad in fiecare dimineata soarele!
Cu respect!