Opera poetului național, rememorată în cadrul simpozionului „Eminescu, reper fundamental al culturii românești”

Este iunie și-au înflorit din nou salcâmii, amintindu-ne că și acum străjuiesc cu umbra lor cerdacul casei din Ipotești, de unde copilul Mihai Eminescu scruta depărtările și nemărginirea în care ne străduim să îl regăsim. Ne raportăm la acest simbol al românismului în fiecare zi, îl comemorăm la mijloc de iunie, când a trecut prea devreme în eternitate.

La Vatra Dornei, pe unde au trecut cândva și pașii poetului, omagiul a fost exprimat, la bustul din Parcul Municipal, de flori tricolore, simbol al drapelului românesc ce i-a fost și lui far, de lumânările aprinse și florile depuse de copiii care ne vor prelua respectul pentru această valoare națională.

Manifestarea a continuat la Casa de Cultură „Platon Pardău”, unde reprezentanții organizatorilor – instituția gazdă, Societatea Scriitorilor Bucovineni, Asociația Scriitorilor și Artiștilor din Țara Dornelor, filiala „Arboroasa” a ACPBB, filiala Vatra Dornei a SCLRB, Biblioteca Municipală „G. T. Kirileanu” – au exprimat opinii despre activitatea poetului și jurnalistului Mihai Eminescu, au lansat cărți. Violeta Codorean, directoarea Casei de Cultură, a vorbit despre însemnătatea moștenirii culturale lăsată de Eminescu și a recitat un emoționant poem semnat de pictorul Andrei Bălău:

„Eminescu, sinonimul
De cuvânt făuritor,
Eminescu este imnul
Dorului ce încă-i dor.
Eminescu nu-i probabil
Ci posibil printre noi”.

„Trăiască nația!” erau cuvintele cu care Eminescu își saluta prietenii, la care primea răspunsul „Sus cu ea!”. Cu aceste cuvinte a debutat intervenția scriitoarei Jenica Romanică, care s-a intitulat „Mihai Eminescu, contemporanul nostru” și prin care a demonstrat, cu exemple din texte eminesciene acest vizionarism și percepția exactă a timpului în care a trăit. Citându-l pe Ioan Slavici, care sublinia că Eminescu „a tăiat brazdă adâncă în cultura română”, profesoara Romanică a opinat că poetul a fost „un istoric al clipei, un narator al comediei minciunii din timpul său” atât de prezentă și în zilele noastre și a citat partea a doua a „Scrisorii III”, o satiră doveditoare a acestei opinii.

Actualitatea eminesciană transpare mai ales din jurnalistica sa, excelent ilustrată în volumul recent „Politica Guvernului și politica Parlamentului”, ediție îngrijită și prefațată de Cassian Maria Spiridon, apărut sub egida Asociației Revista Convorbiri Literare Iași, la editura Timpul, în care președintele filialei Iași al Uniunii Scriitorilor selectează articolele gazetarului „de temut”, apărute pe această temă în ziarul Timpul, volum prezentat succint de subsemnata. Recunoștința pentru Mihai Eminescu a fost exprimată în intervenția Nicoletei Todașcă, bibliotecar coordonator, intitulată sugestiv „Mihai Eminescu trăiește în limba română, în sufet, în veșnicie”. „Celebrăm nemurirea unui spirit, avem responsabilitatea să-i promovăm opera atât de valoroasă” a opinat, printre altele, vorbitoarea.

Un moment poetic, ilustrativ pentru armonia versului eminescian, a fost susținut de elevii Covalciuc Ana Maria, Țabrea Beatrice, Ungureanu Alesia Maria, Brukner Albert și Moroșan Antonia Ioana din clasa a V-a A de la Școala Gimnazială Nr. 4, îndrumați de profesoara Ștefania Brăilescu, copii frumoși care au recitat cu emoție cunoscute poezii: „Și dacă”, „Lacul”, „De-aș avea”, „La steaua”, „La mijloc de codru”. Eminescu iubea Bucovina, pe care o numea raiul Moldovei, a fost preocupat de istoria acestei provincii. Acest subiect a fost abordat de colonelul Ioan Abutnăriței, care s-a referit la faptul că opera deschisă a lui Eminescu oferă exegeților multiple interpretări și, urmărind articolele gazetarului, se poate aprecia că a fost un istoric ce trebuie luat în seamă de specialiști.

Vorbitorul a oferit numeroase exemple în acest sens. Un poem emoționant: „Lui Eminescu”, de Victor Eftimiu, a fost interpretat de talentatul recitator Darius Cantimir, de la Școala Gimnazială Nr. 1 din Vatra Dornei. Prezentă la manifestare, poeta Grațiela Herghelegiu din Suceava, originară din Vatra Dornei, a recitat două creații proprii dedicate lui Eminescu: „A fost și este Eminescu” și „Sub teiul tău, Emine”; și ne-a oferit surpriza de a-l asculta pe Ion Herghelegiu, de curând plecat dintre noi, recitând un fragment din „Scrisoarea I”, o dovadă a iubirii sale pentru poetul Mihai Eminescu. Scriitorul dornean Gruia Ungurian a fost prezent cu un nou volum de versuri, intitulat „Idei”, volum prezentat de Emilia Chiriluș, cu care autorul a colaborat la mai multe cărți în ceea ce privește copertele și grafica.

„Cartea demonstrează că autorul este un spirit viu, păstrător de lumină, care scrie din seva sufletului și respiră prin ea. Remarcăm echilibrul moral, tandrețe, provocare, autenticitate și confesiune discretă. Autorul aduce un elogiu mamei, copilăriei, neamului și valorilor sale”, a remarcat vorbitoarea, care a lecturat poemul „Scrisoare”. Jenica Romanică a ales să recite poezia „Limba română”, un elogiu adus frumuseții limbii materne. Autorul a mulțumit tuturor celor care i-au fost alături, a subliniat prin câteva scurte poeme recunoștința pentru poetul care va rămâne mereu viu în sufletele noastre și a rostit îndemnul „Iubiți lumina din jur dată de creator”.