Balul Gospodarilor de la Poiana Stampei, o tradiție care duce mai departe portul popular

Casa de Cultură „Elisei Todașcă” din Poiana Stampei a găzduit sâmbătă, 18 februarie, a XX-a ediție a Balului Gospodarilor. Manifestarea organizată de Primăria și Consiliul Local al comunei Poiana Stampei marchează intrarea în Postul Paștelui, dar și apropierea primăverii, Balul Gospodarilor fiind unul din multiplele evenimente culturale organizate anual în comuna de la granița județelor Suceava și Bistrița-Năsăud pentru promovarea datinilor, tradițiilor, obiceiurilor și a mândrului port de la Poiana Stampei, în special a bundiței cu flori.

Costumul popular a fost obligatoriu pentru toți participanții la bal, fiecare doamnă care a participat primind din partea primarului comunei, Viluț Mezdrea, câte un trandafir, iar fiecare familie a fost invitată să facă o fotografie, „o mărturie” așezată într-o ramă personalizată cu Balul Gospodarilor și care, împreună cu o diploma primită de fiecare cuplu participant, atestă prezența la eveniment.

Balul Gospodarilor are o tradiție de câteva sute de ani la Poiana Stampei, iar după o perioadă în care s-a uitat de el, în anul 2000, regretatul primar Elisei Todașcă a reluat obiceiul, așa cum auzise de la părinți. Pe vremuri, petrecerile gospodarilor aveau loc în casa unuia dintre cei mai înstăriți localnici, unde participau doar familiile cu statut important în comunitate. Cu timpul, și-au câștigat acest drept toți oamenii din comună, ei demonstrând că pot respecta tradiția impusă de bătrâni.

Încă de la prima ediție, Elisei Todașcă a dorit ca balul să fie o manifestare în cadrul căreia să fie promovate datinile, tradițiile și mândrul port de la Poiana Stampei, în special bundița cu flori. În afara faptului că a reînviat activitatea culturală, el și-a pus amprenta asupra activității culturale prin înființarea în același an cu balul a Ansamblului „Poienița”, înființarea unui taraf și a Grupului Folcloric Vocal „Flori de pe Dorna”, care a reușit să strângă în buchete de melodii tot ce este mai frumos și mai reprezentativ pentru această vatră etnofolclorică.

De la an la an, acest eveniment a devenit o întâlnire așa cum a fost demult, când la lăsat de sec, înainte de începutul postului Paștelui sau al Crăciunului, bătrânii se întâlneau la hora din sat cu fetele și feciorii pe care îi însoțeau și îi admirau fiind organizat cu profesionalism de Petrică Chiforescu, directorul Casei de Cultură, personalul Primăriei Poiana Stampei și consilierii locali. Meniul este unul „ca la Poiana Stampei”, cu bunătăți tradiționale bucovinene care sunt „udate” din belșug cu băuturi alese cum ar fi palinca de prune, afinata și licorile răcoritoare obținute din fructe.

Costumul popular are frumusețe și multă rugăciune

Respectând tradiția satului românesc, manifestarea reluată după o pauză de doi ani din cauza pandemiei și la care au participat aproape 500 de oameni, a început cu un moment religios de binecuvântare a celor prezenți și a bucatelor. Preoții parohi Constantin Jbanca și Sorin Ilie Cormoş au vorbit și despre pregătirile pentru intrarea în Postul Paștelui, despre frumoasele costume populare care sunt o emblemă a comunei Poiana Stampei și despre nevoia de a fi împreună.

„Pornind de la cuvintele psalmistului David, „Cât de frumos este să locuiască frații împreună”, iată că astăzi ne-am adunat ca frații în Casa de Cultură a comunei Poiana Stampei”, a spus preotul Constantin Jbanca. La rândul său, părintele Sorin Ilie Cormoş, participant pentru a doua oară la acest eveniment, a considerat balul ca o dorință de continuitate a tradițiilor românești.

„Este un eveniment încărcat de frumusețe. Frumusețea de pe chipurile dumneavoastră este amplificată de frumusețea costumului pe care îl purtați, pentru că în costumele populare pe care le-am moștenit de la strămoșii noștri se îngemănează atât frumusețea florilor de câmp, cât și frumusețea sufletului omenesc. Să ne amintim că înaintașii noștri nu își cumpărau aceste costume din China, le coseau cu migală gospodinele și de câte ori făcea câte o înțepătură în ie sau în cămașa bărbatului plecat pe front să lupte, de atâtea ori rosteau o rugăciune pentru întoarcerea iubitului sau soțului, dacă era măritată sau își spuneau un of pe care fiecare om din lumea acesta îl are. Tot de atâtea ori fetele tinere, când își coseau cămașa cea frumoasă de mireasă, se rugau la Dumnezeu să le ducă un bărbat frumos ca cel pe care ea îl avea în minte.

Acest bal al gospodarilor nu este o distracție oarecare, este în primul rând o dorință de continuitate a acestor tradiții minunate românești. Poporul nostru a știut când trebuie să muncească și când trebuie să se veselească. În aceste petreceri ale neamului românesc nu a fost niciodată nimic urât, nimic nelalocul lui. Dacă te uiți la un dans popular o să vedeți câtă simetrie, câtă frumusețe, câtă grație este împletită acolo, câtă osteneală și cât meșteşug există. Pentru mine este o seară minunată, o seară plină de emoție și de frumusețe pentru că dumneavoastră, prin prezență, duceți mai departe niște tradiții minunate și încărcate de frumusețea neamului nostru”, a fost îndemnul părintelui Sorin Ilie Cormoş.

Aurel Tămaş, invitat la cel mai frumos bal din Bucovina

Balul Gospodarilor este o întâlnire aşa cum a fost demult, când la lăsat de sec, înainte de începutul postului Paştelui sau al Crăciunului, bătrânii se întâlneau la hora din sat cu fetele şi feciorii pe care îi însoţeau şi îi admirau. Faţă de vremurile trecute când la bal participau doar oamenii din sat, şi petrecăreţii erau înveseliţi de lăutari cu instrumentele lor tradiţionale – alămuri, fluier, cobză, vioară – acum, alături de locuitorii comunei, sunt persoane din împrejurimi, din judeţ, din Iaşi, Bacău, Botoşani, Neamţ, Bistriţa-Năsăud, dar şi oaspeţi din Polonia şi formaţii de acompaniament cu instrumente tradiţionale, dar şi moderne. În cadrul evenimentului au avut loc momente artistice susţinute de artişti locali, de invitatul de onoare, cunoscutul solist de muzică uşoară şi populară Aurel Tămaş, însoţit de formaţia sa de ceteraşi, Raluca Vasiluţ Corujan, Laura Erhan şi Bucovina Express.

„Este cel mai frumos bal din Bazinul Dornelor şi nu cred că greşesc dacă spun că este cel mai frumos bal şi din întreaga Bucovină. Aici la Poiana Stampei s-a dat startul în urmă cu mulţi ani la Balul Gospodarilor, şi de la an la an am fost tot mai mulţi şi tot mai frumoşi. Vom duce mai departe această tradiţie frumoasă din dragoste faţă de port şi tradiţia populară cu care am fost înzestraţi şi vom face în aşa fel încât să dăm generaţiilor care vor veni aceste frumuseţi pe care le-am primit ca moştenire. Acest bal nu este frumos pentru că l-a organizat primarul, viceprimarul, consilierii locali şi toţi cei care s-au îngrijit de acest eveniment.

Acest bal este frumos prin dumneavoastră, prin costumele populare pe care le îmbrăcaţi şi cu care veniţi la acest frumos bal al gospodarilor. Noi vrem să îl facem, iar dacă dumneavoastră aveţi această dragoste şi veniţi în fiecare an alături de noi, nu putem decât să ne bucurăm şi să vă asigurăm că vom organiza şi alte evenimente de acest fel. Avem invitaţi pe măsură, avem meniu bogat, avem oaspeţi de seamă, avem tot ce ne trebuie pentru ca această seară să fie una de neuitat şi să plecăm de aici cu o amintire frumoasă”, a precizat primarul Viluţ Mezdrea.

Bucovina, Elveția României

Pe ritm de muzică populară, cântată de soliştii invitaţi până în zorii zilei de duminică, oamenii îmbrăcaţi în cămăşi şi cămeşoaie ţesute la război sau cusute minuţios cu motive florale şi bundiţe ornamentate tot cu flori, s-au cuprins în hore sau doi câte doi. Solistul de muzică populară Aurel Tămaş a apreciat modul profesionist de organizare a balului, dorinţa oamenilor de a participa la un act cultural de calitate şi modul în care bucovinenii ştiu să păstreze tradiţiile şi portul popular.

„Dumnezeu a făcut să ne întâlnim la balul balurilor din Elveția României, cum îmi place mie să spun comunei Poiana Stampei din Bucovina noastră scumpă şi dragă. Sunt bucuros că poposesc aici, la unii dintre cei mai frumoşi români care sunt bucovinenii, pentru a petrece o seară frumoasă şi pentru a ne bucura de multă voie bună. Dumnezeu a făcut să fim un neam frumos, să mâncăm sănătos, să ne îmbrăcăm frumos. De aceea neamul românesc nu o să dispară niciodată, chiar dacă alții se uită mai cu jind la noi şi ne lovesc din toate părţile, când în biserică, când în cultură. Europa trebuie să fie mândră că România face parte din ograda ei”, a fost mesajul solistului Aurel Tămaş.

Premii gospodăreşti pentru norocoşi

Cei care au luat parte la această frumoasă manifestare cultural-artistică au avut ocazia să se bucure de o seară cu muzică de calitate, de artişti de calitate, bucate alese pregătite de Restaurantul La Pentelescu, băuturi tradiţionale, cele mai gustoase prăjituri fabricate de Lulu Artisan Patiserie şi de cea mai bună ţuică fiartă cu secărică preparată de Octavia Chiforescu.

Printre surprizele oferite de organizatori s-au numărat acordarea din partea primarului Viluţ Mezdrea a unei diplome de fidelitate familiei Gheorghe şi Marinela Ţiganea pentru cei 34 de ani de căsnicie.

„Foarte puţini sunt cei 34 de ani petrecuţi împreună cu soţia mea care mi-a dăruit trei flori pe care le am acasă. În urmă cu 34 de ani, pe 18 februarie, la vârsta de 22 de ani m-am căsătorit. Aici era un cămin cultural vechi, era foarte frig, ne-am bucurat de acel moment fascinant împreună cu toţi cei dragi. Este o mare bucurie ca, după 34 de ani, să petrecem tot la Căminul Cultural, unul modern faţă de ceea ce era pe atunci, şi cu atât de multă lume”, după cum ne-a spus Gheorghe Ţiganea.

Şi Mirela Rusu, o altă sărbătorită a zilei de 18 februarie, a primit o diplomă şi un buchet de flori. Mult aşteptată a fost tombola în care au fost puse la bătaie 36 de premii gospodăreşti, cum ar fi furci, lopeţi, greble, ciocane, găleţi, coase, sape, bidoane, sârmă ghimpată şi multe alte unelte necesare în zootehnie sau în atelierul de pe lângă casă. Biletele câştigătoare au fost extrase de solistul Aurel Tămaş, marele premiu fiind o roabă cu grunz de sare pentru animale, premiul al doilea o roabă cu un sac cu grăunţe, iar premiul al treilea o roabă cu un sac cu tărâţe. Premiile au fost oferite de Asociaţia Crescătorilor de Animale Măgura Mare, al cărei președinte este Iacob Pentelescu.

O altă surpriză a fost tortul balului, gustos și frumos ornamentat, dar și tortul gospodarilor, care a atras cu uşurinţă atenţia tuturor invitaţilor, oferind o experiență neașteptată cu shoturi delicioase.