„Eminescu este numele acestei țări. România este numele lui Eminescu. El este ceea ce este, noi în noi”, afirma Nichita Stănescu. Considerând că „Eminescu este darul providenței oferit nouă, românilor”, cuvintele fiind ale Mitropolitului Ardealului, Antonie Plămădeală, românii trebuie să fie mândri de acest dar în fiecare zi. Dacă uneori uităm și deschidem urechea la voci care îl denigrează, în zilele care i-au marcat existența pământeană ni-l amintim, cel puțin pentru românismul său.
După o perioadă care ne-a obligat să ne îndepărtăm fizic, scriitorii dorneni au avut prilejul să se reunească în cadrul unei cafenele literare dedicate poetului, activitate desfășurată în colaborare cu Casa de Cultură „Platon Pardău”, gazda noastră, și cu Biblioteca Municipală „G. T. Kirileanu”, având drept motto cuvintele lui Nicolae Iorga: „Eminescu, afirmarea unității românești eterne”.
În deschiderea activității, președintele Asociației Scriitorilor și Artiștilor din Țara Dornelor, preotul doctor Mihai Valică a subliniat importanța prețuirii valorilor noastre reprezentative, Mihai Eminescu fiind o emblemă a acestor valori. Scriitorul Gheorghe Patza, vicepreședinte al ASATD, a prezentat volumul „Antieminescu”, de Dan Șolopa, subintitulat „Premisele unui asasinat politic”.
Autorul volumului publică în prima parte articole cu caracter naționalist ale lui Eminescu, iar în partea a doua analizează situația care a condus la boala și moartea sa, având în vedere personalități care au fost implicate, precum Petre Carp sau Titu Maiorescu: „Eminescu nu a fost ultranaționalist, ci un mare român, dușmanii lui sunt dușmanii românilor”, a concluzionat vorbitorul.
„A fi patriot a fost pentru Eminescu un pericol, cum pare a fi uneori și astăzi. Mihai Eminescu a scris împotriva vânzătorilor de țară și a fost urmărit de serviciile secrete ale Imperiului Habsburgic”, a completat preotul doctor Mihai Valică. Profesorul Mihai Țarcă a declarat că a fost fascinat de Mihai Eminescu, care lua note mari la limba română, știa, știe și acum multe versuri din poezia eminesciană și crede că poetul este foarte actual, exemplificând cu versuri din unele poezii.
Profesorul Țarcă a oferit și informații despre Asociația „La Dorna nouă ne pasă”, care sprijină copiii aflați în dificultate, prilej pentru a mulțumi colegilor pictori David Croitor, Rodica Bușcu și Silvia Dorneanu, care au oferit lucrări pentru a fi valorificate în cadrul unei activități de amploare ce se va desfășura la data de 21 iunie 2021. Poeta Anica Facina a ales un subiect extrem de interesant, și anume „Muzica și artele plastice în creația eminesciană” și a prezentat exemple semnificative prin care se vădește dragostea lui Mihai Eminescu pentru muzică, teatru, dar și pictură.
Vorbitoarea a subliniat aserțiunile lui Eminescu pentru genii precum Rafael, Da Vinci, Michelangelo și alții: „Cunoștea muzica și poezia mai bine decât mulți dintre contemporanii săi”, a concluzionat Anica Facina. „Este de admirat complexitatea spiritului său”, a completat preotul Valică. A continuat subiectul preotul Marius Magherca, prin evidențierea deschiderii lui Eminescu spre universalitate, perfecta stăpânire a limbii germane, din care a tradus de foarte tânăr, dar și cunoașterea altor limbi precum latina, greaca, slavona și elemente de sanscrită.
„Mergea la izvoarele autentice ale spiritului”, a subliniat preotul Magherca, oferind și o explicație pentru faptul că Mihai Eminescu și alți mari creatori, precum Nicolae Labiș, Ciprian Porumbescu sau Vasile Cârlova, au trecut la cele veșnice prea devreme, dar prin ei „Dumnezeu ne-a oferit multe modele”. Despre „Eminescu și Basarabia” a vorbit Aldona Patraș, apelând la opiniile semnate în ziarele Timpul, Albina, Familia, Convorbiri literare și Curierul de Iași, demonstrând că ziaristul Eminescu era preocupat de pierderea Basarabiei, pe care o considera „o vânzare silită”.
„Se documenta deosebit pentru a susține adevărul”, a încheiat vorbitoarea, iar preotul Valică a remarcat viziunea europeană a lui Eminescu, acesta văzând în câștigarea independenței, în anul 1877, o oportunitate de a ieși de sub stăpânirea habsburgică. Personal, am reamintit despre tragismul destinului membrilor familiei, cu mici excepții, dar și despre istoria casei Eminovicilor și a moșiei, acel „rai al copilăriei” poetului, unde astăzi funcționează Centrul de Studii „Mihai Eminescu”.
Profesorul Jenica Romanică deplânge dezinteresul pentru cultură din zilele noastre cu exemple. Pictorița Paula Romanescu arată cum a fost obligată să desfacă o expoziție dedicată lui Eminescu, chiar în ziua de 15 iunie, casa de la Văratec este în paragină, demersurile de altădată ale academicianului Zoe Dumitrescu Bușulenga nu au avut nici un ecou. Nicoleta Todașcă, bibliotecar coordonator, a prezentat expoziția organizată la sediul Bibliotecii Municipale sub genericul „Eminescu, expresia cea mai înaltă a spiritului românesc”, dar și cărțile expuse la Salonul Alb al Casei de Cultură și a adresat un îndemn de a vizita Biblioteca Municipală „G. T. Kirileanu” din Vatra Dornei.
Despre modul în care dornenii l-au sărbătorit pe Mihai Eminescu, dar și pe Ion Creangă, în anul 1914, a vorbit Paul Brașcanu, apelând la ziarul Românul din acea vreme. Gruia Ungurian a dedicat un poem propriu poetului, considerând că a fost un martir, opinie împărtășită și de preotul Valică. În partea a doua a manifestării, scriitorii au realizat o succintă analiză a activității asociației, care a împlinit 20 de ani de la înființare, a activității din pandemie, care a fost vizibilă în forme specifice, continuând și în acest an, când s-au tipărit deja trei cărți scrise de Jenica Romanică, Anica Facina și Aldona Patraș, altele sunt sub tipar, se colaborează la ziare și reviste din județ și din țară.
Președintele Asociației Scriitorilor și Artiștilor din Țara Dornelor a remarcat consistența volumului de poezie „Clepsidra cu poeme”, semnat de Vasile Cristea. Pictorița Rodica Bușcu, vicepreședinte al asociației dornene, a evidențiat activitatea artiștilor plastici și fotografi și a anunțat proiecte de viitor. A fost primit în asociația din Vatra Dornei și Dănuț Poenaru, autorul unui complex și voluminos studiu care poartă numele de „Coșna, file de istorie”, alte materiale fiind în pregătire în această perioadă.
Pe simezele Salonului Alb al Casei de Cultură se află o interesantă expoziție a artistei plastice Ecaterina Preda, originară din Basarabia. În proximitatea Cazinoului din Vatra Dornei, arhitectul Inna Ostrovsca, de la Universitatea Politehnică din Timișoara, originară din Storojineț, din regiunea Cernăuți, a deschis o expoziție de fotografie care ilustrează „Istoria arhitecturii remarcabile a orașului Cernăuți din perioada sfârșitului secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea”.
Manifestarea s-a încheiat cu o depunere de flori și lumânări la bustul poetului din Parcul Municipal din Vatra Dornei, dar și cu un recital de versuri despre Mihai Eminescu. Ca de obicei, inginerul Tirel Romanică l-a îmbrățișat pe Mihai Eminescu cu tricolorul atât de iubit de poet.
Lasă un răspuns