După anexarea Bucovinei de către habsburgi, provincia a avut de suportat o serie de măsuri dure care vizau transformarea structurilor economice, administrative, sociale, politice, culturale şi, nu în ultimul rând, demografice, având ca finalitate pierderea identităţii naţionale a teritoriului anexat şi, implicit, a populaţiei băştinaşe româneşti, îndepărtarea acesteia de trupul comun românesc.
Politica demografică a austriecilor s-a manifestat, în primul rând, prin colonizări cu populaţie germană, atât în mediul urban, cât şi în cel rural, populaţie germană ce a constituit pentru autorităţi un important suport în acţiunea de integrare a Bucovinei în structurile imperiului.
„Evoluţia demografică a populaţiei germane din Bucovina cunoaşte un proces accentuat de creştere numerică, atât printr-un spor demografic natural, cât, mai ales, prin ample măsuri de colonizare, ajungând de la câteva sute de locuitori, la sfârşitul secolului al XVIII-lea, la câteva zeci de mii, la sfârşitul secolului al XIX-lea. Recensământul din anul 1910 consemnează o populaţie de 68.219 de germani, ce reprezentau un procent de 8,58% din populaţia totală a Bucovinei”.
În luna martie 1782, un funcţionar imperial trimite împăratului Iosif al II-lea propuneri concrete pentru colonizarea Bucovinei cu populaţie germană. Câteva luni mai târziu, directorul Evidenţei Funciare înaintează administraţiei provinciale o notă cu privire la propunerea de colonizare făcută de funcţionarul imperial, arătând că pământurile Bucovinei pot hrăni o populaţie dublă decât cea actuală.
Precizează totodată că numărul de familii ce va putea fi colonizat va fi specificat abia după definitivarea evidenţei terenurilor şi a populaţiei. În acelaşi raport se arată că nu este posibil ca germanii să fie colonizaţi aparte în localităţi noi, ci trebuie să se aşeze în localităţi existente, alături de români, dându-li-se anumite drepturi şi scutiri.
În cele trei oraşe, Cernăuţi, Suceava şi Siret, ar putea fi colonizate câteva sute de familii de meşteşugari. Anul viitor, adică în anul 1783, ar putea fi colonizate, în toată Bucovina, peste 3.000 sau 4.000 de familii de germani. Şi aşa peste Bucovina s-au abătut valuri de colonişti germani, nu numai din afara imperiului, dar şi din interior, formând colonii pentru exploatări miniere, forestiere, sticlari, agricultură, meşteşuguri etc.
În continuare vă prezint, cronologic, coloniile germane înfiinţate în Bucovina: în anul 1782, în Cernăuţi au venit germani din Banat; în Mitocul Dragomirnei, tot din Banat; în anii 1784, 1787 și 1796 în Iacobeni, colonişti din nordul Transilvaniei şi al Ungariei Zips; în anul 1787 în Ilişeşti, colonişti germani, ţărani din Hessen, Pfalz, Baden; în anul 1787 în Arbore, Iţcani, Badeuţi; în anul 1789 în Rădăuţi, colonişti germani pentru Fondul Bisericesc; în anul 1791, în Gura Putnei, colonoşti germani din Boemia la fabricile de sticlă şi lucrători forestieri.
În anul 1797, în Cârlibaba, colonişti din Zips care lucrau la minele de plumb; în anul 1808, în Pojorâta, colonişti din Zips care lucrau la minele de cupru; tot atunci au fost aduşi colonişti germani în Bucşoaia, Stulpicani, Vama și Fundu Moldovei; în anii 1809 şi 1810, în Gura Humorului, în anul 1817, în Păltinoasa şi au continuat să vină până în anul 1893.
Prin colonizarea Bucovinei cu germani, habsburgii au urmărit obiective precise, de ordin politic, economic, cultural şi social. Datorită dispunerii sale geografice, făcea din Bucovina o provincie periferică a Imperiului Habsburgic cu o anumită stare de inferioritate culturală în raport cu celelalte provincii imperiale, funcţionarilor germani, proveniţi în mare parte din apusul monarhiei, li s-a conferit din capul locului rolul de a spori continuu gradul de cultură şi civilizaţie al oraşelor bucovinene şi al provinciei în general.
Acest fapt a determinat o anumită formă de mentalitate a acestor funcţionari, exprimată şi în raporturile lor cu populaţia română autohtonă. Referindu-se la importul de funcţionari din imperiu şi din afara lui, I. E. Torouţiu rosteşte un adevăr crud: „n-ar fi fost atât de păgubitor pentru români dacă aceşti funcţionari ar fi fost numai nişte unelte oarbe ale stăpânirii austriece, prin care se aduceau la îndeplinire ideile de deznaţionalizare a primejdiosului element românesc şi de favorizare a germanismului, evreismului şi ucrainismului, în multe cazuri aceşti funcţionari cu pretinsă pregătire necesară, importaţi din Apus, nu erau decât gunoiul şi scursura provinciilor austriece apusene care nu puteau fi folosiţi în alt loc decât în ţara urşilor”.
„Corupători ai obiceiurilor patriarhale, sub forma unei culture, semănători de zânzanii şi dezbinători de neamuri, intriganţi politici, agenţi electorali, spioni şi cămătari, iată cine sunt în majoritate covârşitoare funcţionarii publici importaţi din Apus de stăpânirea austriacă, vreme de aproape 100 de ani, iată funcţionarii de la care poporul românesc avea să aştepte îndrumare, sfaturi, cârmă şi lumină”.
Ion Budai Deleanu, funcţionar superior în administraţia de la Lemberg, scria, la 1803, despre starea administraţiei dusă să „civilizeze” Bucovina: „O autoritate politică bine întocmită şi ocupată cu oameni destoinici ar fi curmat de mult acest rău. Dar durere. Bucovina pare a avea soarta de-a vedea în fruntea sa tot ce-i incapabil, imoral şi egoist în monarhia întreagă. Ei se cugetă numai la îngroşarea pungilor şi după ce, prin firea lor egoistă, necrescută și senzuală, au sfârşit şi puţinul bun rămas locuitorilor şi s-au îmbogăţit, caută anvasamente şi batjocoresc continuu pe acest popor sărman, care a fost temeiul fericirii lor vremelnice, numindu-l: barbari, semioameni, otoliţi etc”.
Nici în instituţiile juridice lucrurile nu stăteau prea bine, din contră: în cele trei judecătorii de la Cernăuţi, Suceava şi Siret, posturile au fost ocupate de oamenii cei mai bizari, persoane fără valoare, vagabonzi de nimic, calfe de măsari (adică tâmplari), asesori, cancelişti, nici nu poţi să îţi faci idee de nedibăcia, răutatea, obrăznicia şi samavolnicia, cine îi cunoaşte pe ei şi faptele lor nu le face nici o nedreptate dacă-i numeşte hoţi privilegiaţi şi ţine drept peşteri de tălhari, odăile judecăţii lor.
Fiecare om onest trebuie să-i sângereze inima când vede această ţară maltratată în acest chip. Toată ţara murmură. Este evident că populaţia germană colonizată în Bucovina, cu mici excepţii (sticlari, mineri, meşteşugari), era populaţie săracă, care nu îşi găsea un rost în alte părţi ale imperiului. Ar fi un nonsens să credem că au fost aduşi germani care în ţările lor de origine aveau o situaţie economică şi socială bună, şi aceştia aşa de dragul aventurii şi-ar fi părăsit gospodăriile lor prospere.
Iată ce prevedea un ordin împărătesc din 6 august 1816: „toţi supuşii germani, care la ei acasă duc lipsă de alimente, să se stabilească pe domeniile statului Bucovina”. Distribuţia coloniilor germane nu e o simplă întâmplare, ei arată planul de a sparge teritoriul locuit de români, să ne adauge nişte minorităţi străine în mijlocul populaţiei noastre, iar pe de altă parte a scuti teritoriul locuit de ruteni de astfel de înstrăinare.
Românii bucovineni au avut întotdeauna o atitudine tolerantă faţă de coloniştii germani, nepunând niciun fel de stavilă dezvoltării lor naţionale. Dar niciodată bucovinenii nu au acceptat, din partea celor veniţi în provincie, atacuri şi acţiuni împotriva caracterului românesc al Bucovinei.
Trebuie recunoscut, în final, că habsburgii au introdus o administraţie modernă, a antrenat Bucovina într-un circuit economic european, s-a dezvoltat învăţământul în limba germană, s-a intensificat exploatarea solului şi subsolului, a creat bazele unei industrii, s-a creat o reţea nouă de drumuri, dar toate acestea nu pot fi comparate cu jefuirea ce a făcut-o imperiul tuturor bogăţiilor Bucovinei.
Aiurea! Sentiment românesc pe naiba! Mister Abutnăriței, citește pagina de Wikipedia dedicată Bucovinei.
Domnul Abutnăriței a făcut un articol foarte bun, zic eu. Este imparțial și arată părțile bune și rele ale ocupației austriece și ale colonizării Bucovinei cu mână de lucru calificată. Coloniștii au venit în Bucovina cu tot avutul lor încărcat în teleguțe trase de câini. Numai prin munca și sudoarea lor au devenit oameni mari, industriași, gospodari, investitori și un real exemplu pentru aborigeni, care nu se ocupau decât cu creșterea animalelor, munca la pădure și cântatul din trișcă. Poate și cu bârfa, hoția, băutura, jalbe la autorități și altele asemenea. Pot scrie zeci de pagini pe tema asta, ca să priceapă și cei care nu au citit cel puțin 100 de cărți cu istoria pe scurt a Bucovinei, dar nu cred că cei de azi merită un asemenea efort. Pur și simplu le este străină lectura. Vreți să pricepeți sau nu, nemții au fost un factor de progres pentru zona lor de adopție, iar „reîntoarcerea lor în patria mamă”, după sloganul Heim in Reich, în anii 1940 a fost o mare pierdere pentru noi. Asta făcând abstracție de tâmpeniile debitate de Hitler și alți dobitoci autohtoni care au aderat la ideile fasciste, antisemite și naționaliste. Sistemul austriac, german, este unul oarecum conțopist, dar este bazat pe concizie și precizie, nu pe practica românească „las-o că merge așa” sau pe cea rusească, a mujicilor supuși tătucului. Și el un dobitoc notoriu. Societatea de azi nu mai are valori, ultima palidă licărire de acest gen s-a dus odată cu decesul regelui Mihai, iar cei care sunt astăzi la butoane nu sunt decât urmașii foștilor securiști, foști politruci, limbiști de doi lei sau îmbogățiți peste noapte. Societatea românească este o mocirlă unde țigăneala, prostituția și depravarea, hoția, țeparii, șmenul, șmechereala ieftină și idioțenia sunt repere pentru tânăra generație. Ne conduc idioții și ei nu promovează cultura, care este singura noastră scăpare din acest marasm. Ne merităm soarta, zic eu.
Comentariul de mai sus nu putea să fie mai adevărat! Aceste lucruri de mai sus primează în special în București unde am trăit independent de voința mea, că așa au dorit alții, cât am trăit, în fine, infernal până la 20 de ani. Am în prezent 25 de ani, sunt originar din Suceava, am copilărit și la Ițcani. Cunosc unii germani care au mai rămas acolo, pe unii din povești, pe alții din viața reală chiar. Îi cunosc pe germani și cu bune și cu rele. Mi s-a spus chiar de unii dintre ei că am o germană bună și că aș fi un bun german cât am fost la studii în străinătate în Danemarca. Dacă aș fi, dar chiar nu doresc, o țin pe a mea într-un fel, știu eu foarte bine de ce, nu asta e relevant, în fine. Pe scurt, știind istorie foarte bine și fiind olimpic pe fază de sector pe cârca mea, fără nicio pilă sau șpăgi, așa cum se obișnuiește preponderent în sud, dar nu numai, bineînțeles, că de aia s-a dus țara asta de râpă de la nenorocitul de Iliescu încoace, și cu mediile zece la istorie în toți anii de liceu – în liceu îmi permiteam să corectez fostele mele profesoare de istorie știind foarte bine despre ce vorbesc, fiind singurul care și-a dat seama, spre exemplu, de faptul că principe a fost mai întâi Carol I și după rege, ca să dau doar un singur exemplu ușor; am fost singurul din clasă care și-a dat seama de eroare, nimic mai trist -, gimnaziu și ciclu primar, investind în enciclopedii de mic din banii de colindă și din ce am mai reușit să muncesc, pot să spun foarte ferm un lucru: germanii din Bucovina au avut un factor extrem de civilizator! Au lăsat în urma lor foarte multe lucruri bune, inclusiv o parte extrem de semnificativă a arhitecturii locale, pe care o folosim și astăzi. Foarte multe lucruri pozitive sunt de spus despre germanii cu coloană vertebrală din România, foarte multe într-adevăr. Din mare nefericire, cine se află la butoane astăzi este o gașcă infracțională organizată care va pune, cel mai probabil, în stilul lor mafiot caracteristic, bomboana pe coliva a ceea ce a mai rămas din țara asta. Cei ca mine sunt și așa pe cale de dispariție și vor prima doar depravatele, hoții, mincinoșii, cocalarii și analfabeții. România este extrem de dezolantă și nu văd nicio licărire de îmbunătățire a situației, din contră chiar, din rău în mai rău. Iar referitor la orașul Suceava, este jale! Mă rezum doar la a spune atât, că oricum mai mult nu știu dacă interesează pe cineva. Sper doar în viitor să nu se mai afle sudiști la butoanele USV! USV merită să fie condusă de suceveni adevărați, măcar atât! Eu nu calc prin sud, ergo nu doresc să văd nici ex-valeți „drăgniști” pe aici, cu atât mai mult care batjocoresc memoria lui Ștefan cel Mare în public fiind plătiți din bani publici. Locul lor e fix în sudime! Abschied lor, cum se zice în Hochdeutsch!