Începutul lunii martie ne aduce vreme mai bună, soare, ghiocei, speranțe de înnoire și mărţişoare. Toate ne amintesc de „poporul însuşi, surprins într-un moment de genială expansiune”, cum îl definea George Călinescu pe Ion Creangă, autorul care a încântat atâtea generații de copii, dar şi de maturi şi a cărui operă îşi păstrează prospeţimea şi naturalețea.
Prin „Amintiri din copilărie”, Ion Creangă poate fi considerat un moment de referință în evoluția prozei românești, prin abordarea unui mod narativ personalizat. A fost un scriitor complex, un povestitor dăruit cu har, care a exprimat viziunea sa despre lume prin propriul cod cultural, folosind elemente ce întruchipează înţelepciunea populară ancestrală, proverbe și zicători, în primul rând. Viziunea sa este una interioară, mirajul unei vârste fiind recompus prin trăirile sale şi prin păstrarea tradiției orale.
A devenit un obicei pentru dorneni să se reunească de întâi martie la Biblioteca Municipală „G. T. Kirileanu” pentru a-l evoca pe marele humuleştean, instituţia gazdă bucurându-se de sprijinul filialei „Arboroasa” a Asociaţiei Culturale „Pro Basarabia şi Bucovina”, al Asociaţiei Scriitorilor şi Artiştilor din Ţara Dornelor şi al filialei Vatra Dornei a SCLRB, în colaborare cu o clasă de copii foarte talentați de la Şcoala Gimnazială Nr. 4 din Vatra Dornei, clasa a III-a A, îndrumaţi cu pricepere de învățătoarea Viorica Afloarei.
Sala de expoziţie a bibliotecii a fost arhiplină, reprezentanţilor organizatorilor alăturându-se părinţi, bunici, rude ale micilor artişti. După cuvântul de deschidere rostit de bibliotecar coordonator Nicoleta Todaşcă, prof. Mirela Neagoş s-a referit la Ion Creangă ca „reprezentant genial şi original al clasicismului literar românesc”, subliniind caracteristicile operei sale, buna cunoaştere a sufletului poporului român.
Prof. Neagoş a evidenţiat farmecul povestirii, nota de umor, aprecierile fiind ilustrate prin exemple: „Eminescu, Creangă, Caragiale, Slavici formează careul de aur al literaturii clasice româneşti”, a concluzionat vorbitoarea. Referindu-mă la tezaurul de înţelepciune populară cuprins în „Amintiri din copilărie”, am concretizat modul în care Ion Creangă foloseşte propriul cod cultural, prin citare şi narativizare, apelând la exemple de proverbe şi zicători din cele patru capitole ale cărţii, ingenios folosite pentru a argumenta o învăţătură ce se desprinde dintr-o situaţie anume.
Prof. Jenica Romanică a stârnit interesul celor mici printr-o discuţie despre bunicii de la ţară, despre ce le place la sat, răspunsurile, unele surprinzătoare, apropiindu-i pe copii de personajul Nică, pe care-l apreciază pentru că „e năzdrăvan, inteligent, se bucură de vârsta lui”. Un poem intitulat „Amintiri, izvor de bucurie” a rostit prof. Gruia Ungurian, la care a adăugat un altul, dedicat mărţişorului.
Intrându-şi în atribuţii, elevii înv. Afloarei, îmbrăcaţi în frumoase costume populare, au încântat asistenţa prin interpretare, prin plăcerea de a se transpune în diverse roluri. Eva Apetrei, Luca Râpan şi Ştefan Gavriluţ au evocat momente din „Amintiri din copilărie” sub forma unor ghicitori, răspunsurile fiind repede găsite de către colegi. Povestea „Fata babei şi fata moşului”, transpusă în versuri de Elena Dragoş, a antrenat în interpretare întreaga clasă.
Sara Moroşan, Ada Vasiluţ, Diana Florescu au intrat perfect în rolul celor trei surori care şi-au pedepsit soacra (Amalia Folrea) pentru răutatea şi zgârcenia ei, li s-au alăturai „feciorii” şi prezentatorul: Octavian Apetri, Darius Borgovan, Vlad Vasiluţ, Cosmin Lostun. „La scăldat” a adus în scenă pe Rareş Dumitraş, Eduard Niculiţă, Francesca Maxim, Cristiana Macovei, Nicoleta Candrea.
Răzvan Ţabrea, un adevărat Nică prin talent şi prin aspectul său fizic, a convins interpretând „La cireşe” alături de o „mătuşă Mărioară” la fel de talentată, Olivia Acujboaie. Un „Mărțişor literar” în versuri i-au dedicat lui Ion Creangă elevii Ştefan Gavriluţ, Amalia Florea, Mihai Carpea, Olivia Acujboaie. Prezentatorul Andrei Cojocaru l-a anunţat pe Nică, negustor de pupeze în iarmaroc, acelaşi talentat Răzvan Ţabrea.
Un interes deosebit a stârnit propunerea poetei Anica Facina, care le-a cerut copiilor (anterior manifestării) să se considere „Strănepoţii lui Creangă” şi să descrie întâmplări din viaţa proprie. Contrar părerii că aceste generaţii de copii nu–şi trăiesc copilăria şi nu vor avea amintiri pentru că stau doar în faţa tabletelor, a telefoanelor, a calculatorului sau a televizorului, propunătoarea a găsit în compuneri întâmplări destul de hazoase, unele povestite cu talent.
Spre deliciul publicului, câţiva elevi (Ioan Pavel, Sara Moroşan, Darius Cocinschi, Vlad Vasiluţ, Diana Florescu, Cosmin Lostun, Răzvan Ţabrea, Francesca Lutaniuc, Ştefan Gavriluţ, Olivia Acujboaie) şi-au prezentat creaţiile. Biblioteca gazdă a realizat o expoziţie de carte, cu volume din opera autorului sărbătorit şi din bibliografia critică, completând astfel un moment bogat, dedicat unui autor care merită să stea mereu în atenţia cititorilor.
Lasă un răspuns