Membrii Asociaţiei Scriitorilor şi Artiştilor din Ţara Dornelor s-au reunit recent în cadrul cafenelei literare care a prilejuit, pentru început, o succintă apreciere a activităţii creatorilor dorneni în decursul primului trimestru al acestui an.
Scriitorii dorneni sunt o prezenţă notabilă în viaţa culturală a oraşului şi în alte zone, dovadă fiind implicarea în organizarea şi desfăşurarea tuturor activităţilor care au avut loc, tipărirea a şase titluri de carte, lansări de carte la „Amiaza bucovineană” la Iaşi, la Câmpulung, la Ciocăneşti, la Vama, organizarea de expoziţii de fotografie şi artă plastică la Vatra Dornei, la Suceava, prezenţa în expoziţii la nivel naţional și altele.
Moderată de preşedintele asociaţiei, pr. dr. doc. Mihai Valică, actuala întâlnire a fost dedicată lansărilor de carte. În prezentarea cărţii „Cum poţi să uiţi?”, semnată de Elena Alina Andruhovici, am apreciat demersul autoarei de a aduce în atenţie un episod dramatic din istoria satului natal „jertfelnic” Bahrineşti, rămas dincolo de o graniţă pe care românii nu şi-au dorit-o, dramă trăită de familia sa, de alte 32 de familii din sat, ca de altfel de mii de români deportaţi în Siberia sau Kazakhstan de către cotropitorii sovietici, pentru singura vină de a fi dorit să rămână români.
Calvarul prin care a trecut mătuşa sa, Veronica, redat prin intertmediul unui personaj confident, puţinele mărturii ale celor care mai trăiesc, amintirea masacrelor de la Fântâna Albă sau Lunca, drama refugiaţilor rămaşi fără bunurile agonisite într-o viaţă şi fără ţară, sunt adevăruri ce trebuie cunoscute şi nu trebuie uitate.
Scrisă cu talent, cu capacitate de evocare, cartea Elenei Andruhovici, care-şi susţine relatările şi prin fotografii foarte valoroase, se constituie într-un „document al unui posibil proces al stalinismului” după opinia prof. univ. Ştefan Purici, de la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, autorul unei pertinente prefeţe a volumului.
Cunoscuta poetă Anica Facina vine în faţa cititorilor cu un volum de haikuuri (sau în stil haiku, după opinia autoarei), intitulat „Ceasornicul de iarbă”, cuprinzând peste o sută de micropoeme, grupate în trei capitole, cu titluri sugestive: „Roata timpului”, „Clepsidra de ambrăşi” și „Tablouri de vânt”.
Volumul beneficiază de o introducere semnată de criticul literar, eseistul şi traducătorul Marius Chelaru din Iaşi, foarte necesară pentru înţelegerea acestui gen de scriere, şi de traducerea în limbile engleză şi franceză, semnate de prozatorul Marian Călinescu şi poeta Emilia Popescu Rusu.
Fidelă, în majoritatea cazurilor, textului clasic, cele mai multe poeme sunt dedicate naturii, văzută ca un strălucit creator plastic, sonor, arhitect desăvârşit. Asistăm la curgerea anotimpurilor, fiecare urmărit de la primele semne şi până la trecerea inevitabilă în altă dimensiune temporală, sunt înregistrate cu fineţe momente ale zilei sau simbolice fenomene ale naturii.
Sedusă de posibilitatea modernizării textului clasic, autoarea îşi lărgeşte universul tematic, oprindu-se la evenimente sociale, la realitatea îndepărtării de ţară (pe care o defineşte excelent în două dintre poeme), la sentimentul religios, la stări personale, la inevitabila trecere a timpului. Stilistic, predomină metafora revelatorie, imaginile preponderent vizuale, dar şi sonore, alcătuind o viziune rotundă asupra personalităţii creatoare a autoarei.
Prof. Jenica Romanică a prezentat volumul „Scriitori bucovineni şi basarabeni. Studii, recenzii, reportaje”, semnat de Gheorghe C. Patza. Vorbitoarea apreciază diversitatea genurilor literare la care s-a oprit autorul, evidenţierea creatorilor dorneni, membri ai asociaţiei, recenzarea scrierilor unor cunoscute personalităţi literare dornene: Ion Luca, Cornelia Maria Savu, Platon Pardău.
Prof. Romanică menţionează ca deosebite paginile dedicate lui Matei Vişniec, unul dintre cei mai apreciaţi scriitori români contemporani şi cele în care este subliniat inegalabilul condei reportericesc, dar şi poetic al regretatului Mircea Motrici. Aflăm amănunte despre festivaluri literare, despre peregrinările autorului prin Basarabia sau nordul Bucovinei.
„O carte binevenită în contextul acestui an aniversar”, a conchis prof. Romanică. În intervenţiile lor, autorii au oferit şi alte necesare precizări. Gh. C. Paţa s-a referit la alte scrieri valoroase, semnate de Radu Mareş, Gh. Ungureanu și alții, în general proză memorialistică.
Cu privire la scrierile autorilor lansaţi, apreciază în mod deosebit elementele etnografice din primele două cărţi ale Alinei Andruhovici, vocaţia sa de memorialist şi capacitatea de a descrie „atmosfera terifiantă” din cartea lansată în cadrul cafenelei. Elena Alina Andruhovici a emoţionat asistenţa prin apelul de a cerceta izvoarele adevăratei istorii, de a o face cunoscută, de a păstra valorile care ne-au menţinut în timp şi ne vor sprijini dăinuirea în viitor.
Drama familiei sale este a întregului neam, de aceea nu avem voie să o uităm. Anica Facina a făcut precizări referitoare la titlul volumului şi al capitolelor, menţionând că nu se consideră specialist în asemenea gen de creaţie, dar este o provocare tentantă pentru orice creator. Adresează mulţumiri tuturor celor care au sprijinit-o în acest demers: familia, traducătorii, editorul Nicolae Băciuţ.
Poeta Emilia Rusu se mândreşte cu faptul că Anica Facina i-a fost învăţătoare, se bucură de reîntâlnirea prin poezie şi de colaborarea cu autoarea. Apreciază că poemele din actualul volum „traversează un fluid de lumină, păstrându-şi inefabilul şi nivelul artistic deosebit”. Apreciază, de asemenea, şi activitatea artistică de la Vatra Dornei.
Scriitorul Ion Grămadă adresează felicitări autorilor care au lansat cărţi, face menţiuni deosebite cu privire la scrierile Elenei Andruhovici, pe care le grupează în două tablouri: frumuseţea lumii satului, vizibilă în prezentarea Bahrineştiului şi golgota deportărilor, care s-a abătut brusc peste români: „Cei ce au luat cu japca, nu vor da niciodată înapoi. Ar trebui să facem un tribunal pentru suferinţele românilor”, a încheiat vorbitorul.
Aldona Patraş, ea însăşi făcând parte dintr-o familie care a trăit aceeaşi dramă, a îndemnat să iertăm, dar să nu uităm”. Iertarea se referă la duşmanii personali, nu la cei care au pricinuit asamenea orori ţării, bisericii, neamului întreg”, a precizat pr. dr. doc. Valică. Gruia Ungurian a dedicat autorilor lansaţi poemul „Celor ce scriu, numai flori”. Pictoriţa Rodica Buşcu consideră că o carte frumoasă este „ca o bucurie a învierii”, îi apreciază pe autori, consideră că scriitorii şi artiştii dorneni sunt ca o adevărată familie.
Adresează cuvinte de laudă pentru pictorul David Croitor, prezent cu expoziţia „Stări” la Suceava, pentru Paul Braşcanu cu grăitorele fotografii ale vechilor bucovineni prezente în expoziţia de la Vatra Dornei. Personal, are trei lucrări prezente în expoziţia dedicată sărbătorilor pascale, la Bucureşti.
În final, pr. dr. doc. Mihai Valică, referindu-se la cartea Alinei Andruhovici, a spus: „Lectura unor astfel de scrieri provoacă durere fizică. Istoria României este foarte zbuciumată, dar suntem şi noi vinovaţi. Cum doar noi mai trăim consecinţele unui pact nazist şi bolşevic? Această carte rebuie tradusă în ruseşte şi trimisă celor care trebuie să-şi asume vina pentru asemenea drame. Elevii trebuie să citească, să cunoască istoria adevărată”.
Consideră că volumul lui Gh. Paţza se apropie mai mult de o scriere ştiinţifică, poetei Anica Facina îi apreciază puterea de a găsi cuvintele cheie, care desăvârşesc imaginaţia creatoare şi susţine afirmaţia prin lectura câtorva poeme: „Scriitorii ne adună şi ne provoacă să ne facem timp pentru suflet”, a subliniat pr. Valică, încheind această bogată şi frumoasă întâlnire.
Lasă un răspuns