Zona Azurului: parte a cartierului Unirii sau sat al orașului Vatra Dornei?

După o iarnă nu aspră, dar care nu se dădea plecată, iată și primăvara, o primăvară care repede a căpătat accente de vară, judecând după temperaturile ridicate din aceste zile. Și o dată cu acestea strada Azurului, în anotimpul rece „plombată cu gheață și cu zăpadă”, își arată gura știrbă; mai știrbă ca a Babei Dochia, cea care își tot leapădă cojoacele.

Gropi și găuri de la intrarea unu spre doi și invers. Parcările pentru mașini sunt adevărate lacuri de noroi, iar de aleile dintre blocuri ce să mai spun? Nu a mai rămas mare lucru, doar fragmente de asfalt crăpat, cu mai multă sau mai puțină legatură între ele. Când plouă este noroi, când este uscat totul este acoperit de praf, de parcă am trăi în Bărăgan sau în Dobrogea.

Și toată mizeria se ia pe tălpi și se cară pe casa scării și de acolo în casă, pe covoare. Împreună cu praful și criblura de pe toate străzile orașului, praf care se lipește pe pantofi și pe haine și care este inhalat de toți cei care se deplasează prin cartier sau prin oraș.

Apa provenită din topirea zăpezii și din ploile de primăvară s-a scurs pe unde a vrut ea și a luat și balastrul cu care au fost „plombate” găurile din asfalt toamna trecută. Operațiunea a fost făcută după tehnicile anilor 1950-1960 ai veacului trecut când cantonierul lucra după principiul „unde-i groapă pune apă, unde-i dâmb pune pământ”.

La tot acest tablou bacovian trebuie să adaug câteva tușe: fațadele blocurilor, nereparate de zeci de ani – din zilele facerii lor – au fost anvelopate, cel puțin o parte din ele, și au fost făcute de oameni după cum s-au priceput și după cum i-a ținut buzunarul, în totalul dezinteres al administrațiilor locale, toate câte s-au succedat în decursul ciclurilor electorale.

Alegerea culorilor a rămas la aprecierea fiecăruia, în unele cazuri neținându-se seama de culoarea inițială a blocului. Stâlpi de iluminat rupți sau strâmbi, cu capacele de la cutiile de legătură a firelor electrice sparte sau lipsă și cu ghena de gunoi o mare de noroi în zilele ploioase.

Tot acolo își fac veacul o hoardă de pisici vagaboande, cu moace de boschetari și infractori/-, precum și nelipsiții câini vagabonzi, care din timp în timp, după ceasul lor biologic, organizează adevărate „nunți” în cartier. Femeile și copiii sunt îngroziți de ei, bărbații îi iau cu pietre și cu pari. La izvorul de pe deal se poate merge cu bota în mână sau cu buzunarul plin de oase spre îmblânzirea fiarelor.

În vreme ce „realitatea bate filmul”, cum se spune, adică este chiar mai cenușie decât o poate suporta hârtia ni se servesc promisiuni și iluzii. Cele electorale ne sunt servite din patru în patru ani, în formă scrisă sau prin viu grai și au rolul de a obține, astfel, voturi pentru candidați și partide, vectorii lor politici. Promisiuni și iluzii vin și pe surse oficiale, ca să zic așa: Primaria și comisiile de specialitate ale Consiliului local.

O mostră ar fi răspunsul înregistrat sub nr. 10.884/2 mai 2017 în care ni se aducea la cunoștință că solicitarea noastră privind asfaltarea străzii Azurului „a fost analizată în sedința comisiei de urbanism a Consiliului local al municipiului Vatra Dornei din data de 26.04.2017 și comisia de urbanism arată că acestă stradă este inclusă într-un proiect PNDL de asfaltare a străzilor care a fost depus pentru finanțare la Agenția de Dezvoltare Nord-Est”. Semnează primarul Ilie Boancheș.

Și întărește președintele Comisiei nr. II pentru amenajarea teritoriului și urbanism, realizarea lucrărilor publice, protecția mediului, protecția monumentelor istorice și de arhitectură (Doamne, ce pompos sună, te iau emoțiile numai citind), Dorin Grohinschi.

În avizul comisiei se specifică: „Analizând solicitarea nr. 10.884/04.04.2017 a domnului Aroneț Silviu privind refacerea străzii Azurului – fals, solicitarea privind reabilitarea străzii Azurului, a parcărilor și aleilor aferente a fost depusă la primarie în iunie 2016 și a fost înregistrată sub nr. 13.738/2.06.2016. Cererea a fost depusă de subsemnatul însă avea atașate tabele cu semnăturile locatarilor mai multor blocuri din zonă – comisia arată că această stradă este inclusă într-un proiect PNDL de asfaltare a străzilor care a fost depus pentru finanțare la Agenția de Dezvoltare Nord-Est”.

Ori de la data respectivului răspuns a trecut aproape un an, de la inițerea demersului chiar doi, și în teren nu s-a mișcat nimic. Sau da! Zona respectivă arată acum, în primăvara lui 2018, mai rău decât acum un an. O altă hârtie către primărie/CL, un alt răspuns, o altă iluzie… Până atunci doamnele au spus că vor merge la primărie, îl vor lua pe primărelul cu cămeșă înflorată, îl vor încălța cu pantofi cu toc și îl vor plimba pe strada Azurului. Așa ca să vadă cum se simte domnia sa și dacă îi place.

Serios vorbind ne gândim să propunem administrației locale ca acestă parte din Cartierul Unirii, zona Azurului, să capete statut de sat, la fel ca străzile Argestru, Roșu și Todireni. De sat al orașului Vatra Dornei, era să spun a comunei Vatra Dornei. Și cred că nu greșesc prea mult; există în Țara Dornelor sate care arată mai bine ca zona străzii Azurului și care au cam aceleași utilități (apă rece, canalizare și iluminat public), chiar și străzi mai bine întreținute.

În plus impozitele și taxele sunt mult mai mici. Strada Azurului figureză în zona de impozitare B, însă blocurile care aparțin de strada Unirii, respectiv blocurile V11 (Unirii nr. 80), D23 (Unirii nr. 88) și 21 (Unirii 94) sunt în zona de impozitare A. Nu vi se pare că aceasta este discriminare, tovarăși?

Indiferent de zona de impozitare totul arată ca într-unul din orașele fantomă, oraș părăsit de administrația locală, care își aduce aminte că este locuit din patru în patru ani. În cei electorali. S-ar putea, însă, să ne aducem aminte și noi pe cine NU trebuie să votăm și să acționăm în consecință.