La Coşna s-a desfăşurat, în perioada 3-4 septembrie, cea de-a XI-a ediţie a Festivalului Fructelor de Pădure. Ziua de sâmbătă, 3 septembrie, a fost dedicată activităţilor sportive la care au participat elevi şi tineri din comună, cele mai atractive competiţii fiind campionatul de fotbal, crosul tineretului, turneele de volei şi tenis de masă. În aceeaşi zi, gospodinele din Coşna au prezentat în scop demonstrativ modul de realizare a dulceţurilor, compoturilor, siropurilor şi a altor produse care au ca materie primă fructele de pădure.
Duminică, 4 septembrie, manifestările au început cu sfinţirea sediului Căminului Cultural, care în ultimii doi ani a suferit ample lucrări de consolidare, reabilitare şi modernizare. Alături de coşneni s-au aflat primarii comunelor din bazinul Dornelor, senatorul Neculai Bereanu, consilierii judeţeni Cătălin Nechifor şi Gică Apetrii, şefa AJOFM Suceava, Mirela Adomnicăi, turişti veniţi din staţiunea Vatra Dornei.
„Este greu să reconstruim, în aceste vremuri, o instituţie de cultură”
Sfinţirea noului edificiu de cultură a fost considerată de preotul Domiţian Tătaru, de la Parohia Poiana Stampei, un eveniment creştinesc, românesc, strămoşesc, luminat şi binecuvântat prin rugăciunile care s-au ridicat la Bunul Dumnezeu, Căminul Cultural fiind refăcut „cu osteneală, cu cheltuială, cu trudă, cu nopţi nedormite, cu iscusinţa celor care a trebuit să fie supravegheaţi pentru a respecta proiectul după care s-au realizat lucrările de rezidire”.
„Am sfinţit Căminul Cultural, cel care a fost făurit, gospodărit şi lucrat cu ajutorul oamenilor, o parte dintre ei fiind şi astăzi printre noi, aşa cum s-au priceput ei mai bine, în 1957. Sunt oameni care şi-au demonstrat măiestria în favoarea comunităţii din Coşna. Acest cămin ne duce cu gândul la cei care ne-au ajutat ca această comunitate să fie frumoasă şi de ajutor pentru localnici, biserică, şcoală. Căminul Cultural este locul unde se petrec activităţi culturale de care s-a bucurat şi se bucură tot satul. În 1960, când s-a băgat curentul electric în Coşna, la Căminul Cultural erau primul pick-up, primul radio şi primul televizor din sat. Trebuie să avem grijă ca şi cultura noastră, nu numai aici, ci în toată lumea, să fie păstrată şi să avem speranţa că ai noştri copii vor păstra şi duce mai departe tradiţiile, obiceiurile şi tot ce ţine de cultură. Să mulţumim bunului Dumnezeu că ne-a dat sănătate, putere şi înţelepciune să trecem peste toate, pentru că este greu să reconstruim, în aceste vremuri, o instituţie de cultură” a spus pr. paroh Claudiu Dănilă.
Primarul Gavril Pardău ne-a informat că investiţia a depăşit suma de 16 miliarde de lei vechi fără TVA: „Cinci miliarde de lei a fost contribuţia Consiliului Judeţean Suceava, fiind sprijiniţi de fostul preşedinte Cătălin Nechifor nu numai pentru derularea acestei investiţii, ci şi a altora, care au dus la modernizarea comunei. Constructorul a fost Casa Design din Gura Humorului, pe care îl felicit pentru calitatea şi colaborarea pe care am avut-o. Au fost multe fonduri, multe investiţii, multe nopţi nedormite, multe emoţii până când s-a reuşit ca această clădire, cu vechime de 60 de ani, să recapete forma pe care o are astăzi”.
Profesorul pensionar Pavel Negrea, fost director al Şcolii Gimnaziale Coşna, a motivat prezenţa preoţilor la această sărbătoare: „A devenit o tradiţie de secole la poporul român ca, după terminarea unei construcţii – casă, biserică, şcoală –, să ne adresăm preotului cu rugămintea de a sfinţi bunurile respective, pentru o mai bună şi îndelungată folosinţă. Într-un fel, le dăm în grija Domnului Iisus Hristos. Îi felicit pe primarul Pardău şi pe consilierii locali pentru că au avut iniţiativa să renoveze şi să modernizeze această clădire, după ce au refăcut din temelii şcoala şi grădiniţa. Am toată convingerea că toţi cei care veţi fi prezenţi la prima serbare şcolară, la primul spectacol, la prima manifestare culturală sau la prima nuntă care va avea loc în căminul cultural recent renovat vă veţi simţi altfel decât în cel care a existat până anul trecut, cu bănci de lemn fără spătare, fără ventilaţie, fără încălzire”.
Cuplurile care au împlinit 50 de ani de căsătorie, felicitate de administraţia locală
După slujba de sfinţire, pe terenul de sport al comunei a început partea folclorică şi culinară a festivalului. După binecuvântarea celor prezenţi de către preoţii parohi din zonă, primarul Gavril Pardău a deschis, împreună cu senatorul Neculai Bereanu, consilierul judeţean Cătălin Nechifor şi primarii din comunele limitrofe, manifestările cultural-artistice.
„Acest festival nu ar putea avea loc în fiecare an fără munca susţinută a unei echipe. Trebuie să îi felicit pe cei care au făcut posibilă organizarea celei de-a XI-a ediţii a festivalului, cei care s-au implicat în organizare, sponsori, angajaţii primăriei, parteneri. Şi le felicit pe gospodinele care s-au întrecut în măiestrie cu dulceţuri, siropuri, prăjituri, băuturi şi multe altele, toate realizate din fructe de pădure” a spus primarul Gavril Pardău.
În aplauzele celor prezenţi, în faţa scenei au urcat cuplurile care în acest an împlinesc 50 de ani de căsătorie. În cadrul festivităţii de premiere a „cuplurilor de aur”, administraţia locală a oferit fiecărui cuplu câte o diplomă de excelenţă, un buchet de flori, un tort şi o sticlă de şampanie. Apoi, fiecare cuplu şi-a spus la microfon povestea celor 50 de ani petrecuţi împreună, cu bune şi rele.
Doar trei localnice cu standuri în expoziţie
Festivalul Fructelor de Pădure se organizează începând din 2004, în fiecare an, în luna septembrie. An de an, gospodinele din comuna Coşna se ocupă de prepararea produselor din fructe de pădure, ca dulceţuri, siropuri, băuturi, prăjituri, ceaiuri, alifii, etc. Faţă de alţi ani, la ediţia a XI-a, la expoziţia participanţilor nu au participat decât trei gospodine. Dar oferta lor a fost peste aşteptări.
Singurul adaos din comerţ este zahărul
Lucica Cristea a expus tot ce a putut pregăti în această vară din fructe de pădure: „Am venit cu diverse siropuri şi dulceţuri. Siropuri de mugur de brad, muguri de pin, podbal, cătină, mure, merişoare, afine, zmeură, conuri de pin, conuri de brad, dulceaţă de afine, zmeură, merişoare, mure, tot ce oferă pădurea am pregătit şi am adus spre prezentare, degustare şi cumpărare”.
Şi modul de ambalare a fost tradiţional: toate băuturile au fost puse în sticle cu dopuri de plută, sticlele fiind decorate într-un mod ingenios. „Am făcut nişte cursuri anul trecut şi am încercat să abordăm un alt mod de promovare a produselor noastre, folosind împletiturile manuale din sfoară. Cursurile au fost făcute în cadrul GAL Bazinul Vatra Dornei, a fost un mod util de instruire, iar acum încercăm să punem în practică tot ceea ce am învăţat.
Pe lângă prezentarea produselor am venit şi cu recomandările curative pentru tratament atunci când folosim alternativa naturală la cea medicamentoasă sau doar completăm prescripţiile medicale cu produse naturale. Recomandările sunt preluate din cărţile de specialitate. Întâi m-am documentat, am comparat reţetele publicate cu cele moştenite de la membrii familiei, apoi am făcut siropuri sau alifii”, a spus Lucica Cristea.
Lucica Cristea ne-a spus că nu foloseşte conservanţi, gelifianţi sau alte produse, singurul adaos din comerţ fiind zahărul. „Secretul reuşitei este să pui mult suflet în ceea ce faci. Cea mai căutată dulceaţă a fost cea de fragi, dar, din păcate, în acest an producţia de fragi a fost foarte mică, în primăvară căzând o brumă târzie la sfârşitul perioadei de înflorire”.
Reţete vechi, preţuri mici
Georgeta Zancu a adus la festival diverse siropuri, dulceţuri, alifii, băuturi cu fructe de pădure şi fructe proaspete, în perioada aceasta fiind sezonul murelor şi merişoarelor. Coşneanca a venit şi cu două coşuri din care nu au lipsit ciupercile, la rang de cinste fiind hribii. „Din ciuperci se fac diverse conserve, zacuscă etc. În Bazinul Dornelor se găsesc fructe de pădure, pădurea este destul de generoasă.
Preţurile sunt acceptabile, o dulceaţă costă 12 lei, un sirop 10 lei, o afinată 20 de lei, o alifie 10 lei. Toate produsele sunt făcute după reţete vechi, păstrate de la bunici şi chiar străbunici, Coşna fiind o localitate cunoscută din cele mai vechi timpuri pentru punerea în valoare a bogăţiilor oferite de solul pădurilor”, a precizat Georgeta Zancu.
„Dulceaţa înfrăţită”, noutatea din acest an
Cristina Mustea este cunoscută în judeţ şi în ţară pentru prezenţa la astfel de manifestări cu dulceţuri, siropuri, fructe în stare proaspătă. „Astăzi am adus o «dulceaţă înfrăţită», făcută din două soiuri de fructe de pădure, zmeură cu mure. Dulceaţa are o aromă deosebită, care o face interesantă. Prima oară am făcut această dulceaţă acasă, din curiozitate. Rezultatul a fost deosebit din punct de vedere al gustului, savorii, culorii şi mi-am propus să o ofer şi cumpărătorilor noştri. A fost primită foarte bine, aproape toate borcanele s-au vândut. Preţul este acelaşi ca la dulceaţa de mure sau zmeură, pentru că se folosesc 0,5 kg de mure şi 0,5 kg de zmeură. Cum suntem în zona cu ciuperci, anul acesta am adus pentru prima oară ghebe marinate, care se consumă ca garnitură la friptură sau în post la orez, cartofi copţi sau piure. Preţurile au rămas la fel ca anul trecut. Faţă de anul trecut, anul acesta producţia de fructe de pădure a fost foarte slabă, pentru că în primăvară au fost brume puternice, atunci când plantele erau în perioada de înflorire sau înmugurire, apoi au fost ploi cu gheaţă foarte puternică. Fructele s-au cules mai greu pentru că a trebuit să fie alese numai cele sănătoase, neatinse” a adăugat Cristina Mustea.
Tartele cu fructe de pădure, savarinele sau o prăjitură care a rezultat din combinarea brânzei cu fructe de pădure au făcut deliciul amatorilor de dulciuri la standul Cristinei Mustea.
Spectacol folcloric, hipic şi aviatic
Spectacolul folcloric de duminică a început cu evoluţia grupului „Speranţa” al Şcolii Gimnaziale din Coşna, urmat de ansamblurile „Poieniţa” al Casei de Cultură din Poiana Stampei, „Nunta Zamfirei”, „Plaiurile Dornelor” de la Clubul Copiilor Vatra Dornei. Dinu Robu, celebrul Rabă, care făcea ca zilele de sâmbătă să fie mult mai interesante pentru cei care se uitau la TVR, Mirela Petruş şi un bun prieten al comunei Coşna, Alexandru Brădăţan, au revenit cu plăcere la ediţia a XI-a a festivalului. Lor li s-au adăugat Laura Haidău, Ionuţ Candrea, Traian şi Valeria Ilea, Pamfil Roată, spectacolul fiind încheiat cu un frumos foc de artificii.
Pe timpul evoluţiei ansamblului „Coşnencuţa” al Căminului Cultural din Coşna, comandorul Dan Cobuz, pilotul unuia dintre avioanele ultrauşoare care a survolat comuna în timpul spectacolului de duminică după-amiază, a aruncat petale de flori şi zece bileţele câştigătoare, oferind posibilitatea ca zece spectatori să facă un zbor deasupra Bazinului Dornelor. Pe lângă spectacolul folcloric, cei prezenţi au avut parte şi de unul hipic, prezentat de „Caii Bucovinei”.
Lasă un răspuns