Ziua de 24 Ianuarie se înscrie în istoria neamului nostru ca un moment al triumfului unui principiu înălțător, ce a împlinit o dorință din veac: unirea. Un popor mic, prin voința sa, a arătat Europei că se poate face istorie într-un mod original, prin consultarea votului popular, prin impunerea la conducerea României, ca stat independent a unui om, care, prin activitatea sa în slujba propășirii nației, rămâne un model: Alexandru Ioan Cuza. Cunoașterea acestei pagini glorioase din devenirea noastră, cinstirea celor care au realizat-o este, pentru orice român, o datorie și o problemă de conștiință.
Dornenii au manifestat întotdeauna respect pentru înaintași, astfel, evocarea Unirii Principatelor, a personalității providențiale a domnitorului Al. I. Cuza este un demers firesc. Manifestarea din acest ianuarie a fost găzduită de Biblioteca Municipală ”G. T. Kirileanu” și organizată în colaborare cu Filiala ”Arboroasa” a Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina. Victoria Ostaficiuc, profesor de istorie de excepție, a realizat o incursiune în atmosfera timpului, prezentând contextul în care românii din cele două provincii au știut să valorifice situația din Europa, să apeleze la consultarea poporului prin divanurile ad-hoc, acest exemplu de unitate și democrație stârnind admirația Europei. Voința populară l-a impus pe col. Al. I. Cuza, cel care rămâne modelul de domn patriot pentru care țara era totul: ”Domnia lui Al. I. Cuza înseamnă temelia României moderne, fără 24 Ianuarie n-ar fi existat 1 Decembrie, n-ar fi existat România Mare”, a spus în încheiere prof. Ostaficiuc.
Personalitatea lui Al. I. Cuza a fost prezentată în dimensiunile ei semnificative de col. (r) Ioan Abutnăriței, care a urmărit etapele formării domnitorului, implicării sale în destinul românilor până la momentul alegerii ca domn, înfăptuirea cu fermitate a reformelor ce stau la baza statului modern, modul în care și-a reprezentat țara cu demnitate și a părăsit-o la fel, când i s-a impus: ”Al. I. Cuza a fost primul și singurul domn pământean”, a subliniat vorbitorul.
Urmărind publicistica lui Mihai Eminescu, prof. Stela Giosan a conturat personalitatea domnitorului din perspectiva gazetarului al cărui stăpân era adevărul. Articolele din ”Timpul” despre Cuza și reformele sale apar începând cu 1878: ”Mihai Eminescu a înfierat actul abdicării lui Cuza, l-a comparat cu Alexandru Macedon, l-a scuzat pentru acuzația de autoritarism, altfel nu putea să pună în aplicare reformele ce au schimbat țara. Admira demnitatea cu care a renunțat la tron, evocând spusele domnitorului: ”Să dea Dumnezeu să-i fie mai bine poporului fără mine”. Poate urma astăzi cineva acest model?”, se întreba, retoric, prof. Giosan.
O succintă, dar pertinentă, evocare a modului în care a fost oglindit idealul de unitate a neamului în literatură, începând de la cronicari și până în timpul domniei lui Cuza, a realizat prof. Mirela Neagoș. Elevii înv. Viorica Afloarei, de la Școala Gimnazială Nr. 4, au recitat și au cântat cu emoție și talent despre Unire și au interpretat sceneta ”Ocaua lui Cuza”. Participanții și-au unit vocile cu ale copiilor, au interpretat ”Hora Unirii”, dar și cunoscutul cântec–rugăciune ”Doamne, ocrotește-i pe români!”, solistă fiind Aura Coca. Eseul despre Unire, al prof. Gruia Ungurian, o prezentare în PowerPoint a perioadei de domnie a lui Cuza, realizată de bibliotecar Simona Iftimuț și expoziția de carte ”Alexandru Ioan Cuza în conștiința neamului” au întregit manifestarea.
În partea a doua a programului a fost lansată cartea de versuri și proză ”Țară de dor și plai dornean”, cea de-a patra semnată de profesoara Lucia Maria Nilaș. În ”Argument” autoarea notează: ”Sunt mândră că pot fi o părticică a acestei guri de rai și-mi ning sufletul cu toate zăpezile munților”. Pentru exemplificarea titlului, Lucia Nilaș a lecturat câteva poeme. Prof. Valeria Popescu consideră că paginile acestei cărți sunt expresia sentimentelor autoarei de profundă dragoste pentru natura mirifică a țării și a zonei Dornelor, pentru oameni, pentru viață, pentru tot ce înalță sufletul omenesc și realizează o succintă analiză stilistică a textelor ce probează aceste frumoase gânduri. Manifestarea a stârnit emoția și interesul celor prezenți, între care s-au regăsit elevi, părinți, cadre didactice, oameni de cultură și alți cititori ai bibliotecii.
Lasă un răspuns