Eminescu, pretutindeni în sufletele românilor

Am avut șansa să particip și în acest an la manifestările organizate în capitala istorică a Bucovinei, Cernăuți, cu prilejul împlinirii a 165 de ani de la nașterea Poetului și m-am convins încă odată că Eminescu e acasă și e viu în sufletul oricărui român, oriunde s-ar afla acesta. Sub un cer înlăcrimat, în consens cu ziua de doliu în Ucraina, pentru victimele unui război nedrept din estul țării, la Casa Aron Pumnul, ”punctul de referință în perioada de formare spirituală a tânărului Eminescu”, după cum spunea Excelența Sa Eleonora Moldovan, consulul general al României la Cernăuți, s-au adunat mulți români: toți reprezentanții societăților culturale, ziariști, profesori de la universitatea cernăuțeană și de la Universitatea “Ștefan ce Mare” din Suceava, alți suceveni, dar și dorneni.

Florile recunoștinței au îmbrăcat bustul poetului, au rostit cuvinte de suflet academicianul Vasile Tărâțeanu, Eleonora Moldovan, prof. univ. Sabina Fânaru de la Suceava, Mihai Chirica, viceprimar al Iașiului și, ca o concluzie, de Ziua Națională a Culturii Române, Sfinția Sa Melchisedec, starețul Mănăstirii Putna, a rostit: ”Mihai Eminescu poate fi considerat Sfântul culturii românești, nu pentru că dorim noi, acest statut și l-a câștigat însuși, prin opera și activitatea sa”. Părintele Melchisedec a venit la Cernăuți însoțit de alți slujitori de la Putna și de un grup de elevi frumoși și talentați, de la Liceul ”Ion Nistor” din Vicovul de Jos, care l-au colindat pe Eminescu.

Părăsim incinta Casei Aron Pumnul, tristă acum, dar cu speranța că va primi în acest an, cu sprijinul Guvernului României, înfățișarea pe care o merită, și, îndreptându-ne spre statuia lui Eminescu tânăr, zărim de departe fluturând drapelul tricolor care îi însoțește întotdeauna pe membrii corului ”Dragoș Vodă” al Societății pentru Cultura Română ”Mihai Eminescu”, care ne-au încântat de această dată cu melodii pe versuri eminesciene. Iubitorilor de valori și de neam, de poetul neamului, foarte mulți și aici, li s-au alăturat oficialitățile orașului în frunte cu primarul. Președintele societății, ziaristul Vasile Bâcu, ceilalți vorbitori, au subliniat necesitatea păstrării și promovării valorilor, au condamnat forma tragică în care acestea sunt asaltate peste tot, și-au exprimat speranța într-un viitor al liniștii și al păcii. Activitățile au continuat pe tot parcursul zilei.

La Catedrala Mitropolitană, douăzeci și patru de preoți, între care și un grup din Țara Dornelor, conduși de preotul Gabriel Doroftiese din Dorna Candrenilor, au oficiat un impresionant Te Deum pentru Eminescu și familia sa, poetul Vasile Tărâțeanu i-a dedicat un poem, elevii de la Vicov, un colind. La sediul Societății ”Mihai Eminescu” s-au vernisat două expoziții, s-au lansat cărți, a avut loc un moment artistic omagial, o altă expoziție a fost vernisată la Muzeul Etnografic, scriitorii și profesorii universitari s-au întâlnit la Biblioteca Regională ”Mihail Ivasiuk”.

”În aceste momente ne întoarcem la Eminescu, la cultură, ea ne înveșnicește, ea și credința, care sunt egale cu adevărul și care ne asigură reprezentarea ca neam”, a spus consulul Eleonora Moldovan, iar poetul Ilie Tudor Zegrea, președintele Societății Scriitorilor din Cernăuți, sintetiza ”lecțiile” pe care ni le-a dat Eminescu: să ne iubim limba, s-o vorbim corect și astfel să ne apropiem de Dumnezeu, să ne cunoaștem istoria, să ne păstrăm demnitatea. Din intervențiile profesorilor universitari suceveni, care au realizat mai multe prezentări de carte, rod al preocupărilor profesionale, s-au desprins dimensiunile spirituale și etice, perenitatea operei eminesciene.

Am părăsit Cernăuțiul cu convingerea că întâlnirea de acum cu Eminescu a fost una mai deosebită, mai substanțială și mai profundă. Și pentru că spiritul eminescian ne însoțește în fiecare zi, dornenii l-au omagiat pe 15 ianuarie, participând la Casa de Cultură ”Platon Pardău” la spectacolul ”Trăsura cu Domnul Mihai Eminescu”, susținut de Natalia și Pavel Lupăcescu, actori ai Teatrului ”Vasile Alecsandri” din Bălți, Republica Moldova, și pe 16 ianuarie, la Biblioteca ”G. T. Kirileanu”, unde și-au dat întâlnire membrii ”Arboroasei”, scriitori, membrii Filialei SCLRB, elevi, profesori, cu toții iubitori de Eminescu.

Bibliotecarele Nicoleta Todașcă și Simona Iftimuț au pregătit un film despre Casă Memorială din Ipotești și o expoziție cu cele mai semnificative volume din opera eminesciană, aflate în zestrea instituției. Poeta Anica Facina a prezentat fotografii mai puțin cunoscute în care apare Eminescu, a vorbit despre ultimul urmaș în viață, Roxana Eminescu Iacobescu, despre locuri care poartă numele poetului nostru național, despre recorduri care se referă la operă și despre Congresul Eminescologilor de la Chișinău. Elevi de la Școlile Gimnaziale nr. 1, nr. 2 și nr. 4 din municipiu, îndrumați de prof. Liliana Țăran, Ioana Iuga, Otilia Nilaș și Andreea Păștinaru, au recitat cu emoție și talent din opera eminesciană și au fost răsplătiți cu cărți și diplome.

Un grup de elevi de la Școala Gimnazială Nr. 2 au cântat despre Iașiul prin care și-a purtat pașii Poetul. Amănunte interesante despre Casa Memorială de la Ipotești, despre biserica ridicată în 1939, prin diligențele lui Nicolae Iorga, a adus în discuție prof. Stela Giosan. Intervențiile următoare au demonstrat interes pentru publicistică eminesciană. Astfel, Aldona Patraș a realizat o sinteză a articolelor care ilustrează opinia gazetarului Eminescu despre Basarabia, Gheorghe C. Patza, vicepreședintele ASATD, s-a referit la relația lui Eminescu cu justiția din perspectiva studiilor de drept audiate la Viena, a opiniilor despre justiție, drept internațional, dreptul de proprietate, cât și definirea unor noțiuni din domeniu aflate în opera eminesciană.

Prof. Tațiana Vlad Guga sublinia cu mândrie că Eminescu, care a trecut într-una din peregrinările sale prin Vatra Dornei, a fost totdeauna sărbătorit aici și datoria tuturor românilor, mai ales a tinerilor este să-l studieze, să-l înțeleagă pe ”omul deplin al culturii românești”, ce ne reprezintă în cel mai înalt grad. S-a vorbit despre actualitatea unor opinii politice, despre raportul său cu religia. Refugiată din Nordul Bucovinei, Viorica Chiriac a evocat momente dificile în care a învățat românește și l-a putut citi pe Eminescu. Despre o generație care a învățat în cultul pentru valorile eminesciene, care înfruntă veacurile, datorită unor profesori excepționali, în timpul când Eminescu era tratat în manualele școlare limitat și tezist, a amintit col. (r) Ioan Abutnăriței.

Scriitorii locali Valeria Moroșanu, Gruia Ungurian, Lucia Nilaș și-au exprimat în poeme dorul de Eminescu și prețuirea valorii pe care o reprezintă. ”Binecuvântată fie țara care are asemenea valori” sunt cuvintele rostite în concluzie, de către un participant, binecuvântați vom fi noi toți, dacă vom ști să le prețuim.