Festivalul Naţional al Păstrăvului de la Ciocăneşti, la finalul celei de-a XI-a ediţii

În zilele de 16 şi 17 august, la Ciocăneşti, satul cultural al României în 2014, a avut loc cea de-a XI–a ediţie a Festivalului Naţional al Păstrăvului, manifestare care a atras mii de turişti din ţară, dar şi din străinătate. Premergător acestui festival, începând cu ziua de 11 august, a avut loc Săptămâna Plutăritului, turiştii asistând la etapele construirii unei plute şi la lansarea la apă a acesteia.

„Năluci pe ape – plutaşii”

Deschiderea ediţiei de anul acesta a Festivalului Naţional al Păstrăvului, din comuna-muzeu Ciocăneşti, a fost marcată prin lansarea cărţii “Năluci pe ape – plutaşii” a scriitorului Paul Braşcanu şi simpozionul “Lada de zestre”. Cartea lui Paul Braşcanu a fost prezentată de colonelul în rezervă Ioan Abutnăriţei, cunoscut monograf al zonei Dornelor. Este o lucrare în care autorul redă istoria plutăritului în Bucovina şi în tot bazinul râului Bistriţa.

„Nu se mai aude în văi ecoul vocii lor, dând comenzi scurte, icnite. Nu mai coboară plute pe Bistriţa, la primele lacrimi de soare, strecurate prin cetini de brad şi frunze de arin. Îşi cântă singurătatea doar râul, şoptind în umbra pădurii, prin rădăcini, bulboane şi pietre. Au plecat departe plutaşii, iar urmele lor, săpate în drum fără pulbere sunt azi năluci pe ape”, a precizat autorul.

Expoziţie de lăzi de zestre

Ediţia din acest an a Festivalului Naţional al Păstrăvului a avut o secţiune specială, dedicată lăzilor de zestre. De la Marilena Niculiţa, muzeograf la Muzeul Ouălor Incondeiate din Ciocăneşti, am aflat că prima expoziţie cu lăzi de zestre a fost organizată anul trecut, tot la Festivalul Păstrăvului, fiind apreciată de cei care au trecut pragul spaţiului expoziţional, amenajat în Casa de Cultură “Florin Gheuca”, chiar dacă erau expuse lăzi de zestre numai din Ciocăneşti.

În cadrul simpozionului dedicat lăzilor de zestre, etnografi din Iaşi, Bacău, Botoşani şi Republica Moldova au discutat, împreună cu moderatoarea întâlnirii, etnograf prof. dr. Angela Olaru, Minorica Dranca, directorul Muzeului de Etnografie şi Folclor Vatra Dornei şi profesoara Dorina Paicu, preşedinta Asociaţiei Culturale „Vechea Bucovină”, au discutat despre importanţa lăzilor de zestre în viaţa unei familii. Acestea reprezentau un semn al hărniciei miresei; dacă zestrea era până în podul casei, era bună de măritat, în caz contrar fiind mai ocolită.

„Este o iniţiativă deosebită a coicăneştenilor, învierea tradiţiei lăzilor de zestre, fie şi ca obiect de muzeu. Lăzile de zestre reprezintă o pagină din istoria comunităţilor legată de un moment deosebit din viaţa oamenilor, căsătoria”, a aprecizat profesoara Paraschiva Abutnăriţei.

Printre exponate s-a aflat şi lada de zestre a doamnei Valeria Ciocan, câştigătoare a premiilor întâi la toate concursurile etnografice dedicate lăzilor de zestre. O prezentare care a captivat atenţia celor prezenţi a fost aceea a lăzii din Republica Moldova, „conotaţiile obiectelor din ladă fiind aceleaşi, doar tradiţiile legate de obiceiul pregătirii lăzii sunt un pic diferite”, a precizat reprezentanta Ansamblului „Ţărăncuţa” din Bardar-Ialoveni.

Incursiune pe muntele Suhard

Tot sâmbătă a avut loc şi o incursiune pe Muntele Suhard, împreună cu Grupul vocal-instrumental „Piatra Şoimului” din Câmpulung Modovenesc şi cunoscuta solistă Dorica Raţiu. Prima oprire a celor peste 100 de turişti care au urcat pe munte, printre care s-au aflat şi prefectul Florin Sinescu şi Cătălin Nechifor, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, a fost la Mănăstirea „Sfânta Cruce” pentru o scurtă rugăciune. Al doilea popas a fost la stâna Şfeţărie, acolo unde gazdele au aşteptat turiştii cu tot felul de bunătăţi tradiţionale. Pe lângă caş şi urdă, toţi cei care au ajuns la această stână au putut degusta cârlan jintuit şi alte bucate din carne de oaie pregătite la ceaun. Turiştii au fost interesaţi şi de modul cum se făcea şvaiţerul, stâna fiind renumită în trecut pentru acest produs.

Plutăritul pe Bistriţa Aurie, ocupaţie străveche a ciocăneştenilor

Plutăritul pe Bistriţa Aurie a fost un alt punct de atracţie al Festivalului Păstrăvului. Sâmbătă, 16 august, turiştii au aştepat ca plutele să pornescă spre Ciocăneşti, dar ploaia căzută două ore mai târziu le-a cam stricat planurile. Abia la ora 16:00, pe o ploaie torenţială, plutele au început să alunece pe Bistriţa, soarele făcându-şi apariţia câteva minute mai târziu, spre bucuria celor aflaţi pe plute, făcând parcă în ciudă celor care nu au avut umbrele şi îmbrăcăminte groasă.

Duminică, în cadrul festivalului, primarul Radu Ciocan a oferit câte o diplomă şi o geantă celor cinci plutaşi, Vasile Raia, Vasile Morariu, Savu Rusu, Dumitru Şcheul şi Peter Cântea, care au păstrat tradiţia şi în acest an. Pentru că pe vremuri plutaşii erau cinstiţi de localnici atunci când coborau pe Bistriţa, şi anul acesta sătenii i-au cinstit cu afinată şi pălincă „de Ciocăneşti”.

Concursul de pescuit la păstrăv

Concursul de pescuit sportiv la păstrăv cu muscă artificială a fost iniţiat în urmă cu 11 ani de medicul veterinar Octavian Cubleşan, de la an la an participarea fiind din ce în ce mai numeroasă, iar capturile de dimensiune legală, 20 cm la păstrăv şi 25 cm la lipan, din ce în ce mai multe. Acestea au fost şi motivele pentru care ediţia din acest an a concursului, pentru prima dată, a reprezentat şi etapa din cadrul Concursului Naţional de Pescuit la Muscă. Pregătirea, desfăşurarea şi premierea concursului au fost făcute de membrii clubului Rotary Vatra Dornei, împreună cu sponsori din Vatra Dornei şi Bistriţa.

„A fost un concurs extraordinar, fair-play, iar vremea a ţinut cu noi. Astăzi a ploat puţin, dar nu ne-a deranjat. Vreau să mulţmesc mai întâi actorilor principali care sunt pescarii, organizatorilor şi sponsorilor”, a declarat dr. Leonard Rey, organizatorul concursului.

„Ziua Păstrăvului”

Ziua de sâmbătă, 16 august, a fost deckarată „Ziua Păstrăvului”; preparatele culinare pe bază de păstrăv nelipsind de pe mese, datorită gospodinelor înscrise la concursul gastronomic. Participanţii au prezentat juriului, dar şi publicului dornic să guste, cele mai bune mâncăruri din păstrăv. În urma deliberării juriului, Graţiela Lupescu a fost premiată pentru diversitatea preparatelor, gopsodina pregătind opt mâncăruri din păstrăv. Tot la aceeaşi categorie a fost premiată şi Coca Georgeta, în timp ce Viorica Istrate a primit premiul pentru originalitatea preparatelor, iar cea mai delicioasă tocăniţă din păstrăv a fost făcută de Daniela Ţăran.

Ileana Arseniuc a primit premiul pentru naturaleţea produselor, gospodina pregătind un păstrăv fiert în vin şi asortat cu hribi. Pentru păstrarea reţetelor tradiţionale din păstrăv a fost premiată Agripina Ghervan, iar premiul pentru reţetele clasice din păstrăv a revenit Nicoletei Şcheul. În afara concursului gastronomic, pentru că nu a avut preparate din păstrăv, juriul a decis să-l premieze pe Lupescu Paul Iulian, pentru ingeniozitatea prezentării brânzeturilor.

Ansamblul “Bistriţa Aurie”, ambasador cultural al Ciocăneştiului

Platoul recent renovat din vecinătatea Casei de Cultură „Florin Gheucă” s-a umplut la refuz sâmbătă seara, atunci când a avut loc spectacolul extraordinar susţinut de orchestra “Lăutarii” din Chişinău. Spectacolul a fost unul desăvârşit, aplaudat cu mare plăcere şi satisfacţie de publicul prezent, Nicolae Botgros, împreună cu instrumentiştii şi soliştii pe care îi coordonează, demonstrând, încă o dată, că sunt înzestraţi cu un uriaş şi deosebit talent.

Alături de orchestra din Chişinău au evoluat şi membrii Ansamblului “Bistriţa Aurie” din Ciocăneşti, maestrul Nicolae Botgros apreciind cei 20 de ani de activitate ai ansamblului:

„Emoţiile sunt foarte mari; mă aflu pe un plai scump şi drag. Deşi suntem de câteva ore aici, deja îndrăgim această frumoasă comună, fiindcă la invitaţia făcută de domnul primar nu a trebuit foarte mult să ne gândim, ştiind că la Ciocăneşti se fac lucruri frumoase. Este o comună culturală şi mă bucură acest fapt. Autorităţile locale au dorit să facă un cadou ansamblului din comună şi astăzi vom avea o colaborare frumoasă cu cei mici şi cu cei mai mari de aici, de la Ciocăneşti; 20 de ani de activitate artistică este un eveniment demn de sărbătoare. Vă mulţumesc dumneavoastră că sunteţi alături de noi şi felicit aceşti tineri care au evoluat pe scenă. Au un început frumos şi fetiţa la vioară şi fetiţa de la nai şi băiatul la clarinet, iar cei care au cântat cu vocile merită aplauze, a spus maestrul Nicolae Botgros.

Orchestra „Lăutarii” este unica orchestră care a făcut deja Unirea Basarabiei cu România

„Cel mai mult le mulţumesc celor care stau în spatele meu, orchestra „Lăutarii”, pentru că astăzi au în faţă câteva mii de oameni frumoşi, iar noi trăim pentru dumneavoastră”, ne-a declarat Nicolae Botgros.

„Ce poate fi mai frmoas decât să evoluezi aici, acasă, având în spate orchestra naţională a tuturor românilor”, aşa se poate caracteriza evoluţia celor de la Ciocăneşti, împreună cu „Lăutarii”. Dumitru Botnar, primul coregraf al Ansamblului “Bistriţa Aurie”, a oferit maestrului Nicolae Botrgos un Trofeu de Excelenţă, în semn de mulţumire şi apreciere pentru contribuţia adusă culturii populare româneşti şi pentru promovarea Ansamblului „Bistriţa Aurie”.

Ciocăneştiul, poartă de intrare în judeţul Suceava

„Trebuie să fim cu toţii mândri că această comună a câştigat un titlu important în ţară, fiind desemnată cea mai frumoasă comună din România. Este meritul domnului primar, al Consiliului Local şi al gopsodarilor de aici, din Ciocăneşti. Important este că şi Guvernul României a asigurat finanţare prin Autoritatea Naţională de Turism. La fel de important este că încet, încet comuna Ciocăneşti capătă acces către un viitor mai bun şi datorită demarării lucrarilor de reabilitate a DN18”, a declarat Cătălin Nechifor, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava.

„În momentul în care spunem Ciocăneşti, spunem tradiţii, deoarece plutăritul, încondeiatul ouălor, elemente care ţin de filonul românesc al zonei, sunt elemente pe care le regăsim la dumneavoastră acasă. Un sat de gospodari, care a câştigat un premiu important, şi anume acela de sat românesc cultural şi totodată o zonă în care lucrurile se desfăşoară după o strategie bine gândită. Primarul şi Consiliul Local au realizat lucruri importante, de la an la an lucrurile înaintând, iar de aceea vă asigur că suntem alături de dumneavoastră. Comuna Ciocăneşti trebuie să fie şi o poartă de intrare în judeţul Suceava, iar acest lucru trebuie să înceapă cu drumul care străbate comuna. Sper că anul viitor să turnăm covorul asfaltic”, a declarat prefectul Florin Sinescu.