Primăvara astronomică nu a sosit încă, dar se pare că anotimpul se încăpățânează să se instaleze, chiar și aici în creierii munților, mult mai devreme. Suntem la Broșteni, la început de martie, e mult soare, ghiocei, mărțișoare, e atmosferă de bucurie ce luminează chipurile celor care se îndreaptă spre Casa de Cultură, cei mai mulți purtând frumoase costume populare. În sala de spectacole domină aceeași atmosferă sărbătorească.
Două mese, îmbrăcate în covoare, sunt încărcate de cărți tipărite cu sprijinul Consiliului Județean Suceava, prin Centrul Cultural Bucovina sau de către autorii înșiși, fotografii din cadrul Salonului Internațional dedicat lui Carol Pop de Szathmari, expozant fiind Asociația Euro Foto Art, o grăitoare expoziție de artă populară – costume, ii, ștergare cu motive ornamentale vechi, țesături și cusături – organizată de prof. Adriana Gavril, desene și fotografii ale elevilor.
Într-un asemenea cadru s-a desfășurat o nouă întâlnire a ”Dialogului artelor”, proiectul inițiat de inimosul colectiv de la Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (Călin Brăteanu, Constanța Cristescu, Carmen Veronica Steiciuc), care s-a dovedit viabil și apreciat pentru rolul său în promovarea valorilor culturale din zonă, un veritabil schimb de experiență. De această dată, organizatorilor, respectiv Consiliul Judeţean și Centrul Cultural Bucovina, prin CCPCT, li s-au alăturat Asociația Culturală ”Muntenii Broștenilor”, condusă de prof. Paula Bondar, Primăria și Consiliul Local Broșteni, Societatea Scriitorilor Bucovineni, Liceul Tehnologic ”Nicolai Nanu” din Broșteni, Casa de Cultură, Centrul pentru Susținerea Tradițiilor Bucovinene Suceava, Asociația Scriitorilor și Artiștilor din Țara Dornelor.
Au participat colective de la școlile învecinate: Farcașa, Liceul Tehnologic ”Mihail Sadoveanu” din Borca, Școala Gimnazială Șaru Dornei. Invitația la dialog a fost realizată prin muzică și poezie de către moderatori: Carmen Veronica Steiciuc și Călin Brăteanu. Din partea gazdelor, primarul Nicolae Chiriac a salutat oaspeții, moderatorii au reiterat scopul proiectului, subliniat și de reprezentantul Consiliului Judeţean, Ioan Abutnăriței. Prof. Paula Bondar și-a manifestat bucuria de a se regăsi printre oaspeți și colaboratorii din domeniu, școlile învecinate, semn că dialogul are reverberații și dincolo de granițele județului Suceava.
La prezentarea de carte s-au semnalat: ”Zona etnografică Dorna” și ”Zona etnografică Fălticeni” de Mihai Camilar, ”Ghidul iubitorilor de folclor”, ”Iraclie și Ciprian Porumbescu” de Leca Morariu, lucrări coordonate de muzicolog doctor Constanța Cristescu, ”Bucovineni sub zodia cuvântului” de Paraschiva Abutnăriței (o carte care contribuie la promovarea unui număr mare de autori, mai ales din zona de munte) despre care au rostit aprecieri Carmen Veronica Steiciuc și Călin Brăteanu, ”Scara mireselor” de Gheorghe C. Patza, un roman închinat tot muntenilor, cu trei eroine care au avut un destin tragic, dar au dovedit o mare frumusețe morală, ”Agora 60” de Jenica Romanică, prezentată de Gheorghe C. Patza (”reportaje, eseuri despre teme fundamentale precum satul, ca semn al trăiniciei, familia, școala, rolul educației, iubirea de natură”).
Despre o recentă apariție editorială extrem de valoroasă ”Dicționar etnologic bucovinean” de Mihai Camilar, a vorbit cunoscutul om de cultură Constantin Hrehor. ”Autorul este unul dintre etnografii de altitudine ai României. Toate celelalte studii și cărți ale sale închinate Bucovinei sunt forme de legitimare ale poporului român. Acest dicționar, la care a trudit peste treizeci de ani, este o apoteoză a muncii sale, o istorie a vetrei strămoșești, un dar de preț pentru sufletele noastre”, a spus printre altele distinsul vorbitor. Carmen Veronica Steiciuc, președinta SSB și director al Teatrului ”Matei Vișniec” a prezentat două cărți: ”Dicționar amoros” de Cezar Straton (văzut printr-o interesantă caracterizare a Mihaelei Grădinaru) și ”Pecetea stelară”, o antologie de versuri semnată de regretatul Mircea Motrici.
Această antologie i-a oferit poetei Carmen Veronica Steiciuc prilejul de a evoca personalitatea lui Mircea Motrici, inegalabil ca reporter radio la postul Radio România Actualități, dar și ca scriitor și poet. Soția, Rozalia, care se îngrijește de tipărirea manuscriselor, a invitat participanții la Udești și a citit un poem sensibil și premonitoriu ”Ultima scrisoare”. Cezar Straton, un scriitor premiat de Uniunea Scriitorilor din România, consideră ca dicționarul său cuprinde ”tot ce e interesant, viu, uneori poate piperat, despre dragoste, cea fără de care «nimic nu e»” și-a încheiat cu un îndemn la iubirea de oameni. Participanții au avut plăcutul prilej de a constata că la Broșteni și în zonă există un număr mare de iubitori ai cuvântului scris, care au venit cu cărți la acest dialog.
Volumul de versuri ”Numai tu” de Cristian Zancu (din care autorul a rostit un poem) a fost prezentat de Alexandra Axinte, la rându-i autoarea cărții ”Mai mergem la joacă?”. Prof. Lică Găină ne-a făcut cunoștință cu volumul său de versuri ”Nostalgie”, prin aprecierea favorabilă a lui Dan Mănucă și ne-a convins prin lecturarea mai multor poeme. Prof. Marcela Candrea a realizat o pertinentă prezentare a volumului etnografic ”Obiceiuri și tradiții de pe Valea Bistriței”, realizat cu pricepere și respect pentru cultura populară a zonei de către Marcela Acatrinei.
Gheorghe Țigău este autorul volumului ”Floarea de fragă și şoimul”, iar Ana Bondar semnează volumul ”Vânare de vânt”, din care a prezentat câteva sensibile poeme și eseul ”Memoria fericirii”. Maestrul Mihai Pânzaru Pim a apreciat expozițiile de desene și fotografii ale elevilor din Broșteni și Farcașa, dintre care s-au remarcat Iulia Parasca și Alexandra Isabela Strugaru și a prezentat detalii despre Salonul Internațional de Fotografie, o reușită a domeniului. ”Dacă arta vizuală surprinde clipa, geniul fotografului surprinde clipe irepetabile, iar o expoziție sau un album fotografic pot genera mari satisfacții spirituale”, a subliniat maestrul Pim.
Cunoscutul artist fotograf Victor Rusu a explicat nevoia tuturor de a fotografia prin ”tentația omului de a fi nemuritor” și a prezentat o succintă istorie a fotografiei, cu sublinierea că artistul Carol Pop de Szathmari, ”fotograful lui Al. I. Cuza”, a fost primul fotoreporter de război din lume. Etnologul Mihai Camilar a vorbit despre valorile tradiționale românești, subliniind frumusețea și diversitatea portului popular, atât de apreciat în lume. După o scurtă incursiune în istoria ”cristalizării” specificului național în acest domeniu și a modului în care a fost și este promovat, Mihai Camilar a conchis că portul popular ”este un act de identitate etnică”, iar ”cămașa cu altiță din Bucovina este una dintre cele mai frumoase”.
Aceste intervenții au alternat cu momente de interpretare artistică, realizându-se un veritabil dialog. Au evoluat dansatorii de la ”Muntenii Broștenilor” și mulți soliști, unii chiar foarte talentați: Diana Ciubotaru, Raluca Antoche, Gabriel Aonicesei (în duet cu Călin Brăteanu), Giulia Macarie, Alex Parasca (în duet cu Raluca Antoche), Mădălina Borșan, Elena Sângeorzan (la vioară) și alți instrumentiști îndrumați de prof. Dănuț Andronic. Am ascultat frumoase melodii de muzică folk, cu grupul ”Perpetuum Folk” de la Șaru Dornei, îndrumat de prof. Alina Tiniuc, cu duetul Rareș Văleanu și Vasile Avrămuc, având-o pe Claudia Candrea drept solistă.
Au evoluat, de asemenea, frații Iulia și Alex Parasca. Grupul vocal feminin din Șarul Dornei, instruit de Vasilica Dascălu, a interpretat melodii vechi, acompaniat de un violonist talentat, Constantin Hrehor. La Broșteni, unde a învățat și Ion Creangă, urmașii, elevi la Liceul Tehnologic ”Nicolai Nanu”, îndrumați de prof. Paula Bondar, i-au adus un omagiu interpretând, cu talent, secvențe din ”Amintiri din copilărie”. Finalul, cu un frumos cântec despre primăvară și invitația de a continua dialogul, a aparținut lui Carmen Steiciuc și Călin Brăteanu. Sub semnul primăverii și al inegalabilului Creangă, care a pus Broșteniul pe harta literaturii române, s-a desfășurat aici una dintre cele mai consistente etape din cadrul ”Dialogului artelor”.
Lasă un răspuns