Știrile zilei de5 decembrie 2024

Gânduri pentru ea: frumusețea femeii

Frumuseţea femeii, prin toate formele sale de exprimare a fost din cele mai vechi timpuri motiv de inspiraţie pentru pictori, scriitori şi muzicieni, motiv de ceartă şi război ori de împăcare şi alianţă. Numele lor au intrat în istorie căci i-au schimbat de atâtea ori cursul: Eva, Dalila, Elena din Troia, Cleopatra, Ioana D’Arc, Mata Hari, Indira Gandhi, Ana Aslan, Maica Theresa şi foarte multe altele.

O femeie care este considerată frumoasă e cineva cu caracteristici minunate, aproape fără cusur şi cu mult stil. Frumuseţea nu este definită însă de femeile perfecte, provocatoare (uneori vulgare) promovate prin media, nici de percepţiile oamenilor subiectivi. Frumuseţea nu se raportează nici la vârsta cronologică, deoarece ea înseamnă originalitate, încredere de sine, suflet viu şi plin de iubire. Frumuseţea feminină veritabilă nu se rezumă niciodată doar la un fizic atrăgător, este chiar armonia perfectă a trupului, sufletului şi spiritului unei femei.

O asemenea armonie unică, nu poate fi regăsită niciodată în mod identic la o altă femeie deoarece fiecare din ele are în mod conştient sau nu propriile minuni, propria magie, frumuseţe şi atracţie. O femeie care este conştientă că mâine va fi mai puţin frumoasă ca ieri, dar în acelaşi timp că poate fi mai înţeleaptă ca astăzi este din start o câştigătoare.

Se spune că cele mai frumoase femei din lume sunt româncele. Dintre ele, moldovencele sunt cele care domină clasamentul; eu aş spune în mod oarecum subiectiv că toate sunt frumoase în felul lor, dar bucovinencele au un farmec aparte. Răsfoind totuşi prin presa veche am aflat câteva lucruri interesante, ce merită a fi arătate aici, ca umil argument în sprijinul celor spuse mai devreme. Revista Realitatea Ilustrată organiza în anul 1929 un concurs de frumuseţe Miss România.

Din cele 72 de frumuseţi judeţene, juriul central va alege la data de 17 februarie 1929 pe cele 9 frumuseţi regionale: pe Miss Banat, Miss Ardeal, Miss Maramureş, Miss Oltenia, Miss Muntenia, Miss Dobrogea, Miss Moldova, Miss Bucovina şi Miss Basarabia.

miss_bucovina_1929_hilda_baldhaizer

Juriul format din prof. Tzigara Samurcas (preşedinte), doamnele Maria Giurgea şi Alexandrina Cantacuzino (preşedinta Societăţii Ortodoxe a Femeilor Române) împreună cu domnii Liviu Rebreanu (preşedintele Societăţii Scriitorilor Români şi Director General al Teatrului National), Frederic Storck (sculptor), Teodorescu Sion (pictor), Alexandru Mavrodi (preşedintele Sindicatului Ziariştilor), Ion Steriade (directorul muzeului Calinderu) şi Nicolaie Constantin (directorul revistei Realitatea Ilustrată) aveau să o aleagă pe domnişoara Hilda Baldhaizer, o tânără în vârstă de 18 ani, contabilă la Banca Româno-Germană din Vatra Dornei, drept Miss Bucovina.

După cum arăta şi poetul Ion Pribeagu, într-o poezie scrisă cu această ocazie:

Horbotă de flori întinde al succesului potir
„Basarabiei” frumoase ce-i miss Iulia Ceachir
Şi cascade de rubine umplu de surâs grădina,
Când în prag s-arată Hilda Baldhaizer – „Miss Bucovina”.

Puţin mai târziu, în anul 1932, acelaşi concurs de frumuseţe o va desemna Miss Bucovina pe domnișoara Alice Engel din Cernăuţi, o altă bucovineancă. Nu trebuie însă să câştige cineva un concurs de frumuseţe pentru a fi într-adevăr aparte. Frumuseţea adevărată vine din interior (din iubire, credinţă, bunătate, dăruire) şi din ceea ce oferi semenilor tăi. În primele zile de mărţişor (şi nu numai acum) să ne aducem aminte cu drag de femeile din viaţa noastră, căci ele sunt cheia existenţei noastre, un mod şi un motiv pentru a exista, a trăi şi a iubi.

miss_bucovina_1932_alice_engel

Din prima clipă a fost lângă noi mama – cea mai dragă fiinţă, cea care ne-a dat viaţă şi ne-a ocrotit copilăria, care ne-a oferit necondiţionat dragoste şi bunătate. Mai apoi a existat în viaţa noastră o bunică, o soră, o prietenă, o iubită, o soţie şi poate o fiică. Femeile din viaţa noastră – de acasă, de la grădiniţă, din timpul şcolii sau de la locul de muncă – ne-au definit şi modelat caracterul, ne-au format ca oameni.

Le iubim, pentru că fără ele nu am fi ştiut să iubim şi nu am fi fost un întreg. Dacă reuşim – prin exemplul personal – să transmitem asta şi generaţiei de astăzi, ce pare că a uitat de bunele maniere, de politeţe şi de valoarea frumuseţii interioare, consider că am câştigat o mare bătălie cu viitorul.

La mulţi ani, doamnelor şi domnişoarelor!

1 comentariu publicat:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *