La Ciocăneşti a avut loc a XI-a ediţie a Festivalului Naţional al Ouălor Încondeiate

Peste 100 de artişti populari din întreaga ţară au expus câteva mii de ouă muncite

În comuna Ciocăneşti s-a desfăşurat în zilele de 1 şi 2 martie cea de-a XI-a ediţie a Festivalului Naţional al Ouălor Încondeiate, eveniment care reprezintă debutul pachetului cultural cu care Ciocăneştiul s-a prezentat în faţa juriului pentru desemnarea „Satului cultural al României” pentru anul 2014. Deschiderea festivalului a avut loc în curtea Casei de Cultură „Florin Gheucă”, cu oficierea unei slujbe religioase ţinută de preoţii parohi din Ciocăneşti împreună cu protopopul Aurel Goraş. Preoţii, corul bisericii din lemn din satul Botoş şi cei prezenţi s-au rugat pentru păstrarea tradiţiilor populare şi pentru ostenitorii ediţiilor de până acum ale festivalului.

“Considerăm că titlu de «Satul cultural al României» pentru anul 2014 este o recunoaştere a faptului că în comuna noastră s-au desfăşurat evenimente culturale de înaltă calitate, de la reînfiinţarea comunei până în prezent. Acest titlu este al tuturor ciocăneştenilor; o contribuţie importantă la aceste iniţiative culturale a avut-o fostul primar Gheorghe Tomoioagă. Sperăm ca la sfârşitul celor două zile să fiţi de acord cu noi că nu am primit acest titlu în mod gratuit. Mă bucur să salut prezenţa la Ciocăneşti a încondeietorilor din Olt, Brăila, Braşov, Cluj, Neamţ, Iaşi, Botoşani tot ceea ce înseamnă Bucovina”, a precizat primarul Radu Ciocan.

Noi spaţii expoziţionale la Ciocăneşti

După mesajele gazdelor şi ale invitaţilor, printre care s-au numărat senatorul Gheorghe Flutur, consilierul judeţean Ioan Abutnăriţei (cu mesajul lui Cătălin Nechifor preşedintele Consiliului Judeţean), Nicolae Marghiol, preşedintele Asociaţiei „Cele mai frumoase sate din România” şi cercetătorul etnograf Angela Paveliuc Olaru, a avut loc slujba de sfinţire a noii locaţii a Muzeului Naţional al Ouălor Încondeiate. Pentru că vechiul imobil urmează să intre în reabilitare, colecţiile de ouă au fost mutate într-un spaţiu generos şi special amenajat, situat la etajul Casei de Cultură.

În cadrul Expoziţiei naţionale de ouă încondeiate (cu vânzare), peste 100 de încondeietoare şi încondeietori din întreaga ţară au expus câteva mii de ouă muncite în această iarnă.

Ediţia a II-a a Concursului interjudeţean „Tradiţie – Valoare sacră” a reunit la Şcoala Gimnazială Ciocăneşti peste 100 de copii, cei mai buni încondeietori de ouă din întreaga ţară. Concursul s-a desfăşurat pe trei secţiuni: ouă încondeiate, cusături tradiţionale şi obiceiuri pascale. Alături de copiii de la şcolile din Bucovina, şi în acest an, elevi din Braşov şi Brăila au dovedit că stăpânesc foarte bine diverse tehnici de încondeiere a ouălor, juriul de specialitate având de punctat, pe lângă folosirea corectă a procedeului de decorare, reproducerea pe ou a modelelor specifice zonei din care provin concurenţii şi costumul popular al participanţilor. La final, toţi concurenţii au primit diplome de participare, menţiuni, iar cei mai buni, premii.

Spectacole folclorice de înaltă ţinută

După festivitatea de premiere a concursurilor organizate în prima zi la Casa de Cultură s-a încins „Hora meşterilor populari”, la care accesul a fost permis doar celor care au venit îmbrăcaţi în costume populare. Printre invitaţi s-au numărat Taraful „Ionică Ţaran” şi Ansamblul „Bistriţa Aurie” din Ciocăneşti, Orchestra „Rapsozii Câmpulungului” şi soliştii Sofia Vicoveanca şi Dorica Raţiu.

Duminică, după Sfânta Liturghie oficiată la bisericile şi schiturile din comună, cei care nu au reuşit s-o facă în prima zi au putut vizita expoziţia naţională de ouă încondeiate şi expoziţia de lăzi de zestre. După-amiază, pe scena Casei de Cultură au evoluat Dorica Raţiu şi Pamfil Roată, Orchestra Populară „Rapsozii Botoşanilor” cu soliştii Daniela Condurache, Cornelia Ciobanu, Elena Mândrescu, Laura Ştefănescu, Dan Doboş, Petronela Rusu, Constantin Petrescu, seara încheindu-se cu folclor maramureşean interpretat de Ionuţ Sidău.

Organizatorii ediţiei au fost Consiliul Judeţean Suceava, Centrul Cultural Bucovina, Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Primăria, Consiliul Local şi Şcoala Gimnazială Ciocăneşti.

„Oul încondeiat va fi ambasadorul României în străinătate”

De la primarul Radu Ciocan am aflat că, pentru prima dată, calendarul manifestării a fost conturat de administraţia locală, împreună cu specialişti în domeniul etnografiei şi folclorului. „Parteneri în organizarea evenimentului au fost specialişti de valoare, care au ajutat autorităţile locale la întocmirea programului pentru cele două zile. Îmi doresc ca la sfârşitul acestui an nimeni să nu regrete că ne-a acordat acest titlu” ne-a declarat primarul Radu Ciocan.

Doctor în etnografie Angela Paveliuc Olaru, unul dintre cei mai buni specialişti în etnografie şi etnologie din ţară, care şi-a dedicat toată viaţa pentru a redescoperi universul satului românesc, cu tot cu tradiţii, cântece, costume şi obiecte de mobilier, întemeind Muzeul de Etnografie din Botoşani; Aurica Ichim, coordonatoarea Muzeului Unirii din Iaşi; etnograful Mihai Camilar, de la Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina de la Gura Humorului; Minorica Dranca, directoarea Muzeului de Etnografie din Vatra Dornei sunt doar câteva nume cu care cei din Ciocăneşti au colaborat şi vor colabora în continuare pentru reuşita manifestărilor din calendarul cultural al acestui an. Activităţile folclorice vor fi coordonate de cunoscutul solist Pamfil Roată, fiu al satului, care împreună cu membrii Ansamblului folcloric „Bistriţa Aurie“ şi Ansamblul folcloric de copii şi tineret „Bistricioara” au pus în scenă o nuntă tradiţională din Ciocăneşti.

Rugăciune de pomenire pentru ostenitorii festivalului

În deschiderea manifestărilor de la Ciocăneşti nu au fost uitaţi nici cei care au pus la cale prima ediţie a festivalului, primarul Gheorghe Tomoiagă şi regretaţii oameni de cultură şi artă care au fost scriitorul Mircea Motrici şi învăţătorul Novac Norbert Ioan, fiu al Ciocăneştiului.

„Această manifestare este una culturală, artistică, etnografică, dar nu putem trece cu vederea că, în primul rând, este o manifestare cu un profund caracter religios. De aceea am început acest festival cu o slujbă creştinească, numită Te Deum, de mulţumire pentru toate binefacerile pe care Dumnezeu le-a revărsat în decursul anilor peste această localitate. Pentru că festivalul este cunoscut de foarte mulţi ani, o parte dintre cei care au contribuit la buna lui desfăşurare au trecut la cele veşnice. De aceea nu i-am uitat nici pe ei şi am făcut şi o scurtă rugăciune de pomenire a acestor ostenitori. Am văzut şi foarte mulţi tineri prezenţi la Ciocăneşti şi sper ca această tradiţie să fi preluată şi continuată de ei, pentru că pot învăţa de la înaintaşi ce este frumos, tradiţional şi românesc” ne-a spus preotul protopop Aurel Goraş.

Sufletul şi inima României este pentru un an la Ciocăneşti

Nicolae Marghiol, preşedintele Asociaţiei „Cele mai frumoase sate din România”, a făcut cunoscut că în acest an vor fi organizate la Ciocăneşti peste 20 de evenimente, aşezarea fiind invitată să participe şi la alte manifestări culturale organizate de asociaţie, în alte localităţi din ţară şi străinătate.

„Astăzi este primul eveniment din acest pachet cultural. Astăzi lansăm şi ceasul cultural – din oră în oră sunt valori ale României care vor fi promovate la Ciocăneşti. Vorbim despre 30 de evenimente care vor avea loc aici sau la care va participa acest sat. Vor fi organizate aici un festival de tradiţii şi obiceiuri, un festival de film, festival de fotografie, festival de arte tradiţionale, expoziţii, concerte de diverse genuri. Toate aceste sărbători vor fi organizate sub patronajul Ambasadei Franţei din România. Este o onoare să lucrăm pentru a promova România şi a spune întregii lumi că sufletul şi inima României este la Ciocăneşti, satul cultural al Românei.

Oul încondeiat va străbate Europa în această vară pentru că satul cultural al României va fi în Spania, alături de diaspora română, la începutul lunii aprilie, după care, în fiecare lună, va poposi în alte ţări din Europa, prin organizarea de evenimente comune cu ambasadele din ţările respective, inclusiv la Bruxelles, la Comisia Europeană şi la Consiliul European. Trebuie să recunoaştem că în acest an oul încondeiat va fi ambasadorul României în străinătate” ne-a declarat Nicolae Marghiol.

„Cele mai frumoase coşuri pascale”

Deşi mai este o lună şi jumătate până la Paşte, la ediţia din acest an a Festivalului Naţional al Ouălor Încondeiate de la Ciocăneşti, coşurile pascale au atras atenţia vizitatorilor care le-au admirat şi au putut degusta din merindele puse în acestea.

Gospodine de pe valea Bistriţei Aurii au expus în cadrul concursului „Cele mai frumoase coşuri pascale” aproape 100 de coşuri din care nu au lipsit cozonacul, pasca, ouăle roşii, cârnatul de casă, şunca, hreanul, untul. Au fost coşuri similare celor pe care femeile din Bucovina le duc la biserică pentru a fi sfinţite în noaptea de Înviere.

„Cea ce vedem aici nu este altceva decât o anticipare, o pregustare a bucuriei pascale. Urcuşul duhovnicesc care începe luni cu postul mare va fi încununat cu sărbătoarea pascală sau sărbătoarea Învierii. Tot ceea ce dumneavoastră vedeţi aici îşi va arăta adevărata plenitudine în noaptea şi dimineaţa sfintelor Paşti, când oul pascal va trona deasupra darurilor care se aduc la biserică pentru a fi sfinţite. Prin perseverenţă şi realizările din ultimii ani, organizatorii au reuşit să atragă aprecierea unanimă de a fi satul românesc recunoscut pentru valorile şi tradiţiile sale” ne-a spus protopopul Aurel Goraş.

Cei mai interesaţi de coşuri au fost turiştii veniţi din alte judeţe, în zonele din sudul ţării neexistând o asemenea tradiţie de Paşte.

De la Petre Horvat, preşedintele juriului, am aflat că la Ciocăneşti specifică este prezenţa păstrăvului în coş. Fie că a fost făcut din aluat sau a fost chiar păstrăv afumat, acest peşte a „tronat” pe multe din coşurile expuse.

Aşa cum am aflat de la gospodine, păstrăvul şi apa curată în care trăieşte acest peşte sunt simboluri ale curăţeniei sufleteşti. Mai mult decât atât, pentru comuna Ciocăneşti păstrăvul, alături de ouă şi ornamentele costumului popular, reprezintă un element de care s-au legat mai multe evenimente culturale.

foto şi text de Silviu BUCULEI