Scriitorii dorneni s-au întâlnit vineri, 21 martie, la Salonul Alb al Casei de Cultură „Platon Pardău” din Vatra Dornei, cu două personalităţi ale literaturii contemporane: criticul literar Mircea A. Diaconu, prof. univ. dr., prorector al Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava şi prozatorul Constantin Arcu, dr. în drept şi conf. universitar. Secvenţe semnificative din activitatea acestora a prezentat scriitorul Gheorghe C. Patza, vicepreşedinte al Asociaţiei Scriitorilor şi Artiştilor din Ţara Dornelor, moderatorul manifestării.
În cadrul Cafenelei Literare, s-au lansat mai multe cărţi. Despre activitatea literară deosebită, desfăşurată timp de peste şase decenii de către Artemisia Ignătescu la Câmpulung Moldovenesc, a vorbit Paraschiva Abutnăriţei, care a apreciat dăruirea şi consecvenţa cu care aceasta s-a manifestat ca ,,om al cetăţii”. Timp de 26 de ani, a fost redactor la radioul local şi, peste 10 ani, director al Casei de Cultură a Sindicatelor, determinând o efervescenţă culturală mai puţin întâlnită în oraş. În paralel, dragostea pentru cuvânt şi iubirea pentru semeni s-au exprimat în nenumărate articole publicate în ziarul „Crai nou”(„Zori noi” altădată), pe care le-a reluat în trei volume, completând relatările cu scurte proze literare, cu caracter de confesiune.
Titlurile sunt sugestive: „Bună ziua, tinereţe!”, „Frânturi de viaţă” şi „Amintiri cu oameni deosebiţi”. Trăsăturile comune ale acestor scrieri sunt harul, spiritul de observaţie, sinceritatea, simţul umorului şi dragostea pentru oameni, văzuţi „cu tot ce au ei mai bun în fiinţa lor”. În „Amintiri cu oameni deosebiţi”, autoarea aminteşte despre mari personalităţi ale culturii, pe care a avut ocazia să le cunoască sau despre oameni simpli care s-au remarcat prin dăruire faţă de semeni. Astfel, cărţile doamnei Artemisia Ignătescu se constituie „într-o altfel de monografie a Câmpulungului”, care completează cele peste 20 de volume scrise de soţii Vasile şi Otilia Sfarghiu.
Gheorghe C. Patza s-a referit la două volume semnate de poeta Violeta Cîmpan: „Lumină răstignită în somn”(poezie) şi „Balansoar în lacrimă”(poeme în proză). Vorbitorul a subliniat sensibilitatea şi frumuseţea versurilor, temele pe care le tratează, predominantă fiind tema iubirii, maturitatea şi profunzimea scrisului care se remarcă de la un volum la altul. Spre ilustrare, a selectat pasaje semnificative din mai multe texte. Poeta a mărturisit că mesajul său se referă la viaţa trăită în singurătate, în armonie cu natura şi în iubire, şi a lecturat, cu talent, câteva poeme.
Despre recentul roman „Măştile exilului”, semnat de Constantin Arcu, carte bine primită de critică şi cititori, a vorbit criticul literar Mircea A. Diaconu, care a apreciat faptul că prozatorul nu se repetă de la o carte la alta, ca rod al unei „elaborări deliberate şi atente”. Conţinutul a fost tratat succint, ca un argument al înscrierii romanului în mai multe posibile categorii: roman al exilului, roman politic, de dragoste, psihologic. Vorbitorul a captivat asistenţa prin pledoaria pentru lectură: „Ceea ce contează este emoţia pe care lectura cărţii o provoacă în cititor, una purificatoare. Cu fiecare carte citită, ne construim pe noi înşine.” Un scriitor mare nu vorbeşte despre sinele interior, ci despre lume. Dacă cititorul e obligat să iasă din timpul său, cartea merită citită.”
Distinsul critic a mai atras atenţia asupra faptului că totul într-o carte este convenţie, care angajează emoţional, îmbogăţindu-ne experienţa despre lume. Cartea lui Contantin Arcu, scrisă şi cu umor, cu ironie, cu sarcasm pe alocuri, întruneşte aceste calităţi. Gheorghe C. Patza a adus în discuţie aspecte ale receptării romanului lui Constantin Arcu. Prozatorul a menţionat că, în condiţiile unei crize profunde a literaturii de după anul 2000, există şi un reviriment al criticii, reprezentată de o generaţie relativ tânără, în care se regăseşte „pe locul întâi Mircea A. Diaconu, o personalitate cu multă cultură, cu care nu se laudă, un critic foarte valoros, fără a fi ostentativ şi preţios”.
Subscriind cu toţii la această opinie, l-am urmărit pe Mircea A. Diaconu prezentând, esenţializat, două cărţi recente care îi aparţin: „Înainte şi după dezmembrarea lui Orfeu. Fragmente despre poezia românească de azi”(unde ne întâlnim şi cu poezia valoroasei dornence Cornelia Maria Savu) şi „Firul Ariadnei. Zece cărţi de proză (şi nu numai)”. Preocupat de felul în care omul se salvează prin scris, autorul a opinat că „nici o critică nu are acces la esenţa profundă a operei”, lectura fiind şi ea una personală. „Criticul este cel care negociază sensurile”, a punctat vorbitorul. Atmosfera extrem de plăcută şi colocvială a întâlnirii s-a încheiat cu autografe şi cu promisiunea unor revederi benefice pentru participanţi.
Lasă un răspuns