În vremuri în care tinerii stau departe de politică, descurajați sau dezamăgiți de ineficiență, corupție sau scandaluri, un tânăr ca Raul Alexievici știe că politica și deciziile politice chiar ne influențează viața, dar totodată că ele pot fi îmbunătățite doar din interior, prin implicarea directă.
Tinerii trebuie încurajați să se implice în tot felul de activități, fie educative, fie ce țin de activism social, însă din când în când întâlnim tineri care simt că și implicarea în politică e la fel de relevantă și de urgentă. Unor astfel de tineri Raul li s-a adresat nu o dată, și asta deoarece la rândul lui a avut mentori care i-au stârnit interesul pentru viața politică. Iar a te ridica la așteptările mentorilor înseamnă să încerci să îndeplinești sau să depășești așteptările pe care aceștia le au față de tine.
În cazul lui Raul, care de mic copil a fost expus unui mediu în care se făcea politică, obiectivul care pare să-i fi fost setat a fost acela de a deveni un „liberal adevărat”. Cei care sunt apropiați ai familiei Alexievici știu că așa a și fost, doctrina liberală, apartenența la Partidul Național Liberal, munca politică (de la lipit afișe și până la întâlnirile cu oamenii), i-au devenit o a doua natură, pe care și-a cultivat-o extrem de frumos. Și nici nu se putea altfel, de vreme ce a simțit că are un obiectiv valoros de îndeplinit și care vizează nevoia de a dezvolta un potențial.
De aici și până la credința într-un sistem de valori și principii, care nu pot fi cultivate sau apărate decât prin intermediul unui proces politic, nu a fost decât un pas. Auzind vorbindu-se în casă despre comuniști, deținuți politici, monarhie sau răzeși, Raul a ajuns să-și facă un crez din implicarea politică, convins că „viața cetății” poate fi îmbunătățită, că el personal are o responsabilitate civică, că se poate face auzit, că poate acționa și corecta sau măcar atrage atenția asupra unor aspecte din viața comunității. Tocmai datorită acestor lucruri îl regăsim printre cei mai activi consilieri locali, iar dacă într-o zi va reveni în Consiliul Județean va fi doar o evoluție firească a unui tânăr care trăiește intens apartenența la Dorna, Țara Dornelor sau Bucovina, și nu în ultimul rând la România.
Și asta într-un moment în care mulți din generația lui aleg să plece din țară. Însuflețirea cu care vorbește despre liberalism, modul în care își îmbunătățește educația și implicarea politică, îți lasă impresia că istoria familiei din care provine, sau chiar Brătienii înșiși, îi dirijează conduita, în special cea morală, de parcă un tip de comportament le-ar aduce implicit acestora rușine sau dezamăgire.
Nu e cazul acestui tânăr despre care am ales să scriu astăzi, deoarece acțiunile sale arată onorabilitate și responsabilitate. Și nici nu poate fi altfel, pentru că în final rămâi singur în fața oamenilor, în fața concetățenilor tăi, a celor care au crezut în tine, propunându-le proiecte, garantând personal pentru cei care le pot duce la bun sfârșit.
Lasă un răspuns