În urmă cu şase ani, pe 30 ianuarie 2013, de ziua Sfinţilor Vasile, Grigore şi Ioan, a avut loc, la Muzeul de Etnografie din Vatra Dornei, prima întâlnire din cadrul unui proiect cultural iniţiat de Călin Brăteanu, Carmen Veronica Steiciuc şi Constanţa Cristescu de la Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Suceava, sub genericul „Dialogul artelor”, o manifestare complexă apreciată de publicul prezent la cele 20 de întâlniri desfăşurate în diverse localităţi din judeţ şi la Cernăuţi.
S-au pus astfel în valoare talente, s-au readus în atenția publică tradiţii şi obiceiuri, s-au organizat numeroase expoziţii de artă plastică şi fotografie, de costume populare și s-au lansat cărţi. A fost un schimb de experienţă pentru instructorii şi membrii formaţiilor artistice şi un mijloc de comunicare între generaţii, de revitalizare a activităţii culturale din unele zone.
Asemenea experienţe au fost consemnate în volumul „Artele în dialog. Sărbători ale spiritului”, apărută în anul 2016, sub semnătura autoarei acestor rânduri, care a avut privilegiul de a fi cronicarul întâlnirilor din cadrul proiectului.
Spre bucuria noastră, proiectul s-a reluat printr-o întâlnire de excepţie la Gura Humorului, în dialog intrând un grup din cadrul Ansamblului „Perla” şi grupul vocal „Ţărăncuţele” din Marşinţi, reprezentând Şcoala Populară de Artă şi Civilizaţie Românească „Ciprian Porumbescu” din Cernăuţi, director prof. Iurie Levcic.
La Vatra Dornei s-a respectat tradiţia ca întâlnirile de proiect să se desfăşoare în ziua de 30 ianuarie, un dublu prilej de sărbătoare. La Casa de Cultură „Platon Pardău”, gazdă şi partener în organizarea dialogului, au fost prezenţi Călin Brăteanu, directorul CCPCT, colegii săi Constanţa Cristescu, Ioan Manole, Mihai Pânzaru Pim, Casian Balabasciuc, Victor Rusu, Liviu Rotariu, Alexandru Negrea, Gheorghe Senciuc, însoţiţi de vestiţii rapsozi Vasile Ungureanu din Mălini, declarat de UNESCO „tezaur uman viu” şi premiat de preşedintele României cu „Meritul Cultural”, clasa a treia, şi Liviu Ţăran, din Fundu Moldovei, un adevărat performer al interpretării la fluier, de grupul de doamne reprezentând Asociaţia Femeilor Active din Gura Humorului.
Reluarea proiectului a fost salutată de către Violeta Codorean, directoarea Casei de Cultură, care a subliniat importanţa acestuia ca reuniune a talentelor şi a valorilor ca mijloc de promovare a zonei. Călin Brăteanu a făcut cunoştinţă celor prezenţi cu invitaţii, a salutat prezenţa presei care promovează evenimentele culturale din zonă şi a transmis microfonul scriitorului Casian Balabasciuc.
Profund şi sensibil, cunoscut promotor al adevăratelor valori, vorbitorul a susţinut o lecţie de dragoste de ţară, însoţindu-şi pledoaria cu un grupaj de poeme dedicate lui Mihai Eminescu. Pentru o zi de sărbătoare, cei mai tineri membri ai grupului „Flori de merişor” de la Şcoala Gimnazială Poiana Stampei, instruiţi de înv. Almeria Miron, însoţiţi de directoarea şcolii, prof. Dorina Paicu, coordonatoarea întregului grup, au interpretat câteva pricesne.
Împreună cu colegii mai mari, au cântat folk, pe versuri de Mihai Eminescu, îndrumător al grupului fiind prof. Vasile Chiforescu. Muzicolog dr. Constanţa Cristescu a anunţat apropiata apariţie a două materiale importante pentru mişcarea culturală: Ghidul iubitorilor de folclor, nr. 9/2019 şi un nou volum de valorificare a moştenirii lăsate de Al. Voevidca (primul a fost lansat în cadrul proiectului „Folclorul din cărţi”, coordonat de dr. Cristescu).
Reputata specialistă regretă faptul că nu se mai face educaţie muzicală în şcoală, au dispărut corurile de copii (se oferă să sprijine pe cei interesaţi de reluarea acestei activităţi), specialiştii tineri nu au aplecarea şi dăruirea celor de dinainte. Sunt şi excepţii, vorbitoarea evidenţiind activitatea desfăşurată la Şaru Dornei (director de Cămin Cultural Vasilica Dascălu, prezentă la manifestare), cea de la Poiana Stampei sau cea de la Ciocăneşti (director de Cămin Cultural – Petru Lupescu, de asemenea prezent împreună cu primarul Radu Ciocan).
„La Ciocăneşti copiii joacă teatru, cântă, recită (50 de copii au recitat poezie patriotică la Festivalul „Inimă de român”, ediţia a II-a, din decembrie 2017), încondeiază ouă, au scris o carte de poezie şi proză”, a subliniat muzicolog dr. Cristescu.
Antologia de poezie şi proză „M-am născut în Ciocăneşti”, în care semnează 19 copii, a fost prezentată de prof. îndrumător Claudia Samson, care a subliniat şi sprijinul primit din partea poetului Sorin Poclitaru. Patru dintre autori: Alexia Samson, Ciprian Borgovan, Bianca Mihaela Ţăran şi Petronela Giosan şi-au prezentat, cu emoţie, creaţiile.
Grupul folk al şcolii, îndrumat de înv. Bogdan Şipot, a interpretat imnul şcolii şi „Jurământ la Putna”. Muzicolog dr. Constanţa Cristescu a prezentat pe cei doi rapsozi care au impresionat publicul prin interpretarea unor doine, dar şi a unui cântec de joc (Liviu Ţăran, acompaniat la cobză de Călin Brăteanu).
Poetul Ioan Manole, consultant artistic la CCPCT, a vorbit despre cărţile dedicate Centenarului, prefaţându-şi intervenţia cu câteva observaţii pertinente desppre educaţia din zilele noastre, despre temeiurile existenţei noastre ca ţară, ca neam. Cartea semnată de prof. univ. dr. Mihai Iacobescu, „Reflecţii privind România Mare. Zămislire, evoluţie, prăbuşire”, este apreciată ca fiind „completă, rotundă, cu multe informaţii inedite” despre evenimente, despre Carol al II-lea, monstrul şi blestemul neamului”, cum îl califică vorbitorul, despre anul 1927, care „a bulversat perioada interbelică, demitizată de autorul cărţii”.
Volumele semnate de Ion Filpciuc, „Generalul Iacob Zadik în Bucovina” și „Temeiul Unirii Bucovinei cu Regatul României”, aduc „informaţii interesante despre unire, despre români providenţiali, dar şi despre cei care s-au vândut”. Volumul „Dulce amar de Bucovina”, semnat de ziaristele Doina Cernica şi Maria Toacă, este apreciat ca „o carte cu o amprentă academică”.
Col. (r.) Ioan Abutnăriţei a vorbit despre „Eminescu şi istoria Bucovinei”, subiectul fiind tratat de istoricul Mihai Iacobescu în volumul „Comoara de la Voroneţ”. Vorbitorul a apreciat atenta documentare vădită în scrierile lui Ion Filipciuc, subliniind că volumul despre Iacob Zadik urmăreşte cu acribie etapele unirii Bucovinei cu România. Prof. Victoria Ostaficiuc a evocat viaţa culturală a Dornei de altădată, mai bogată decât cea din prezent.
Ne-a încântat cu „Balada” de Ciprian Porumbescu, eleva Arina Pantază de la Şcoala Gimnazială Nr. 1 din Vatra Dornei, îndrumată de prof. Alina Tiniuc. A fost rândul scriitoriilor dorneni să se prezinte. Am evideţiat succint activitatea culturală şi literară a prof. Jenica Romanică, coordonatoarea cenaclului „Cornelia Maria Savu”, dar şi particularităţile tematice şi stilistice ale recentului său volum „Interferenţe cromatice”, care cuprinde proză scurtă, pagini de jurnal, note de călătorie, recenzii de carte şi film, încercări de pamflet, toate redate într-un limbaj decent, cu respect pentru cuvântul care capătă culoare şi lumină.
Au recitat din creaţiile proprii Jenica Romanică, Gruia Ungurian, subsemnata şi Violeta Codorean din poezia Violetei Cîmpan. Maestrul Mihai Pânzaru Pim a apreciat activitatea pictorului dornean David Croitor: „un artist de talie mondială”, a pictoriţei Rodica Buşcu, a scriitorilor dorneni, a profesorilor care se dăruiesc copiilor. Românul e uluitor şi minunat”, a conchis maestrul Pim, regretând că în prezent cultura nu are sprijin material suficient.
În sala de expoziţie, maestrul Pim şi artistul fotograf Victor Rusu au prezentat două expoziţii: „Grafică din lirica eminesciană” şi „Miniaturi bucovinene”. Gazdele au expus ii lucrate în cadrului grupului „Şezătoarea Vatra Dornei”, care activează în cadrul Muzeului de Etnografie, cu accent pe autenticitate, păstrarea şi transmiterea artei tradiţionale, reprezentativă pentru zona noastră.
Au expus Minorica Şulschi, Lorica Bota, Paraschiva Abutnăriţei, Domnica Netea, Genoveva Ştefiuc, Anica Facina, Ruxandra Irina Ardeleanu, Elena Ungurian, prezente fiind Nicoleta Irimescu, una dintre iniţiatoarele şezătorii, şi Brighita Baciu. Apreciem schimbul de experienţă realizat cu femeile active din Gura Humorului, considerăm că frumuseţea şi complexitatea manifestării ne-a încărcat de energie pozitivă, necesară pregătirii altor manifestări.
„Dialogul artelor” va continua în alte localităţi, dovedind că rămâne un proiect de succes.
Lasă un răspuns