Întâlnirile lunare ale bucovinenilor care trăiesc la Iaşi, reuniţi în filiala Societăţii pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina, denumită sugestiv „Amiază bucovineană”, sunt întotdeauna luminate de spiritualitate, de bucuria regăsirii celor care având în suflet imaginea unei Bucovine mirifice se străduiesc să îi cunoască şi să îi perpetueze valorile.
În ziua de sâmbătă, pe 20 ianuarie 2018, la Iaşi ningea ca-n basme, prilej pentru doctorul Vasile Diacon, preşedintele SCLRB, filiala Iaşi, şi moderatorul întâlnirii de la Biblioteca Centrală Universitară, să afirme că dornenii prezenţi, și anume Paul Braşcanu, Paraschiva şi Ioan Abutnăriţei, secondaţi de Cătălina Orşivschi din Vama, „au trimis înainte zăpezile” şi apoi au ajuns şi ei.
Capul de afiş al întâlnirii a fost scriitorul şi cercetătorul dornean Paul Braşcanu care s-a prezentat cu mai multe lucrări, în centrul atenţiei situându-se un volum amplu și excelent documentat, de fapt un album ilustrativ, intitulat „Tunuri la porţile Bucovinei, 1914-1918”, care conturează imaginea autentică şi complexă a Bucovinei acelor ani în contextul istoric şi socio-politic cunoscut.
Doctorul Vasile Diacon a anunţat tema întâlnirii, i-a prezentat pe invitaţi şi s-a referit şi la alte albume dedicate Bucovinei, precum „Bucovina de altădată. Chipuri şi locuri”, două lucrări dedicate oraşului Cernăuţi, cronicile în imagini ale Bucovinei şi ale Sucevei realizate de Nicolae Oprea. Despre activitatea de cercetător în domeniul istoriei și despre cărţile lui Paul Braşcanu a vorbit profesoara Paraschiva Abutnăriţei, preşedinta filialei „Arboroasa” a Asociaţiei Culturale Pro Basarabia şi Bucovina din Vatra Dornei, secretar al Asociaţiei Scriitorilor şi Artiştilor din Ţara Dornelor.
Feroviar la a treia generaţie, bun specialist în domeniu, dar mai ales pasionat de lectură, fotografie, desen tehnic şi artistic, de istorie, Paul Brascanu a publicat mai multe volume dedicate căilor ferate din Bucovina şi din ţinutul Ilvelor, un studiu despre semnificaţia oului încondeiat de la Ciocăneşti, o bine documentată monografie a unei ocupaţii dispărută în prezent, plutăritul, un volum închinat ţăranului dornean Gheorghe Boncheş, membru în Dieta Bucovinei, în anii Unirii cu patria istorică și altele.
Lucrarea „Tunuri la porţile Bucovinei” a fost prezentată în cadrul expoziţiei foto-documentare „Transilvania, Bucovina şi Basarabia în perioada Marelui Război” deschisă în otombrie–noiembrie 2015 la Muzeul Naţional de Istorie a României. Vorbitoarea s-a referit pe larg la conţinutul lucrării în care în peste 560 de pagini şi peste 1.400 de fotografii, structurate în 15 capitole, autorul reuşeşte să redea imaginea completă şi situaţia Bucovinei în Primul Război Mondial.
Pentru documentare, autorul a cercetat arhivele Austriei, ale României, Ucrainei, Angliei, Ungariei, bibliotecile digitale ale Congresului SUA şi ale Universităţii din Toronto şi un număr foarte mare de lucrări de specialitate. Întreaga problematică a existenţei umane din peste 60 de localităţi, 20 din nordul Bucovinei, respectiv evenimentele timpului, armatele, personalităţile angrenate în război, instituţii şi oameni simpli, elemente de etnografie, transporturi, telecomunicaţii, asistenţă medicală, aspecte ale ocupării succesive a Bucovinei şi retragerea ocupanţilor, cimitire militare, este prezentată cu acribie, constituind o adevărată lecţie de istorie pe care autorul ne îndeamnă să n-o uităm ca să nu se mai repete.
Valoarea deosebită a lucrării a fost subliniată şi de doctorii Vasile Diacon și Liviu Papuc, aceștia amintind că şi alţi autori au scris despre căile ferate din Bucovina, și anume Mircea Radu Iacoban, despre linia Gura Humorului – Cacica și despre gara Stirigoaia. Doctorul Sorin Cotlarciuc, preşedintele cenaclului „Nectarie” din Vama, a recitat poemul propriu „Sora Bucovina”, dedicat ţinutului „înrobit de ciuma roşie, dar binecuvântat cu Voroneţul, cu porţi monumentale şi un neam măreţ”.
Domnul Mircea Ţâmpău, fost ceferist în Câmpulung, a remarcat prezenţa artei în construcţiile feroviare, a evidenţiat povara răspunderii ce apasă pe umerii unui feroviar şi a recitat două poeme proprii. Am subliniat aprecierea deosebită pentru activitatea şi preocupările cercetătorului Paul Braşcanu, pasiunea sa pentru istorie, mesajele pe care le transmite prin lucrarea prezentată, precum necesitatea cunoaşterii istoriei Bucovinei, a sacrificiilor făcute de popor pentru împlinirea idealului unirii, păstrarea memoriei eroilor şi a reprezentanţilor iluştri ai culturii bucovinene, româneşti în general, spre a nu ne îndrepta spre un vid.
Nicolae Chiţan, vicepreşedinte al filialei SCLRB Iaşi, s-a referit la manifestări de amploare înscrise în anul Centenarului, 600 de ani de la atestarea documentară a localităţii Arbore, sărbătorirea Unirii Principatelor, şi altele. Poeta Cătălina Orşivschi a recitat poemul propriu „24 ianuarie” dedicat apropiatului eveniment, iar cunoscutul epigramist Vasile Larco a prezentat mai multe catrene legate de tema întâlnirii şi un sensibil sonet intitulat „Din Bucovina către Bucovina”.
Scriitorul Paul Braşcanu a oferit informaţii despre modul în care s-a documentat pentru albumul prezentat, pe lângă cele expuse reuşind să reunească materiale din şase colecţii particulare foarte valoroase, a vorbit despre uriaşul efort de construire a liniilor ferate în timpul războiului, câte 80 de kilometri în opt luni de zile, despre strategii de reorganizare a acţiunilor de război şi a recomandat lecturarea unei cărţi valoroase din domeniu, și anume „Între două fronturi”, scrisă de Dominic Stanca.
Impresia participanţilor, subliniată în concluziile preşedintelui, doctorul Vasile Diacon, a fost că s-a realizat o întâlnire plăcută, bogată în informaţii şi se preconizează altele asemănătoare, bucovinenii din Iaşi fiind iubitori de cultură şi de meleagurile de unde au plecat.
Felicitări!