Salvamont Vatra Dornei a emis, în data de 21 decembrie 2017, un comunicat de presă cu privire la deplasările în teren în locul în care a avut loc avalanșa din data de 1 decembrie 2017. Redăm integral, în cele ce urmează, comunicatul de presă.
În perioada care s-a scurs de la declanșarea avalanșei din munții Călimani și ăână în prezent s-au efectuat câteva deplasări în teren, la nivel intituțional care au vizat următoarele aspecte: verificarea stratului de zăpadă în zona avalanșei, precum și pe jgheaburile laterale, efectuarea unor studii privind stabilitatea zăpezii și verificarea cornișelor.
În conformitate cu HG 77/2003, privind instituirea unor măsuri pentru prevenirea accidentelor montane şi organizarea activităţii de salvare în munţi, și cu deciziile luate în urma sedinței de la Vatra Dornei la care au luat parte prefectul județului Suceava, Mirela Elena Adomnicăi, ISU Bucovina, Salvamont Suceava, Salvamont Vatra Dornei, Detasamentul de Pompieri Vatra Dornei, IJJ Suceava și Direcția Silvică Suceava s-a hotărât ca acțiunile de căutare și intervenție ulterioare să fie coordonate de Serviciul Județean Salvamont Suceava.
Suplimentar comunicatelor emise de Salvamont Suceava, dorim să venim cu următoarele precizări! Avalanșa produsă în Călimani a fost cauzată de condițiile meteorologice nefavorabile la acea dată. Avalanșa nu a fost produsă de cele trei persoane implicate prin supraîncărcarea zăpezii sau „tăierea” prin traversarea oblică a jgheabului. Pe traseul de urcare a fost efectuat un studiu al zăpezii.
Cornișa s-a rupt din cauza propriei greutăți pe o distanță de aproximativ 230 de metri, iar distanța de alunecare a fost de aproximativ 480 de metri. Înălțimea medie a avalanșei în zona inferioară (în timpul curgerii) a fost de aproximativ 4 metri, iar înălțimea stratului de zăpadă rezultat din avalanșă depus peste stratul de bază variază pe axul văii între 2-6 m.
Persoanele implicate în avalanșă aveau cunoștințe temeinice despre zona alpină și abordarea traseelor de iarnă. Pandelea Liviu Sorin, Nathy Josse și Lucian Drăgan erau monitori de schi, amatori de sporturi ce mergeau spre extrem, precum schi off-piste (trasee neamenajate), freeride, escaladă. Lucian și Sorin activau de cinci ani ca voluntari în cadrul Salvamont Vatra Dornei având absolvite ambele școli de iarnă și o școală de vară.
Nathy și Sorin au coborât pe cel mai periculos traseu de off-piste din Europa și au escaladat mai multe vârfuri, precum Grossglockner (3798 metri), Aiguille du Midi (3842 metri) și Mont Blanc (4809 metri). Se antrenau pentru o ascensiune în anul 2018 pe Dent du Geant. O greșeală de luat în calcul este următoarea: din cauza ceții nu s-a putut observa cornișa dincreastă și dimensiunea acesteia.
Intervenții voluntare:
În data de 20 decembrie 2017 s-a procedat din nou la o intervenție de verificare a zonei, adică stratul de zăpadă nou depus, dimensiunea cornișelor, starea jgheaburilor laterale, și de căutare a lui Sorin Pandelea. Deplasarea nu a avut loc în cadrul instituțional. Angajații Salvamont Vatra Dornei, pentru data de 20 decembrie 2017, au fost trecuți în concediu de odihnă, iar deplasarea s-a făcut pe bază de voluntariat, pe proprie răspundere și asumare proprie a riscului.
Temperaturile constante din ultimele 36 de ore au făcut ca stratul de zăpadă să fie destul de stabil, iar vizibilitatea a permis în 75% din timpul petrecut în zona de risc să fie observate cornișele și jgheaburile laterale.
Timp de 6 ore în zonă s-au făcut șanțuri de verificare, sondări repetate, gropi adânci de până la 2,5 metri. Zonele vizate au fost denivelări pronunțate ale terenului, curbele exterioare făcue de cursul avalanșei, precum și traseul de alunecare urmat de Lucian Drăgan în timpul avalanșei, conform datelor de pe GPS. Cu toate eforturile făcute, până la ora actuală nu s-a descoperit nimic. Nici măcar echipamentele pierdute de Lucian Drăgan sau Nathy Josse.
În acțiunea de pe data de 20 decembrie s-au constatat:
1. Pe laterala vestică a văii (zona de unde a plecat avalanșa pe 1 decembrie 2017) s-au format din nou plăci de vânt și cornișe de până la 5 metri;
2. Stratul de zăpadă nou depus pe culoarul de scurgere și depunere al avalanșei variază între 70 și 100 de centimetri;
3. Pe jgheaburile laterale există un strat stabil de zăpadă, care măsoară 1 metru (constatat și în verificările anterioare) peste care este așezat un strat instabil de 50–60 de centimetri (în verificările anterioare stratul era de circa 40 de centimetri). Straturile de zăpadă au consistență diferită din cauza variatiilor mari de temperatură din ultima săptămână;
4. Zăpada din avalanșă a căpătat o consistență mărită față de verificările anterioare.
Pericolele în cazul producerii unei avalanșe pe oricare din jgheaburile laterale în cazul unor noi căutări: toate jgheaburile laterale sunt colectate de valea principală (locul de căutare); versanții sunt abrupți și acoperiți cu jneapăn, astfel încât o evacuare de urgență în timp util este imposibilă.
În cazul în care se va proceda la săparea de șanțuri paralele și adânci cu un număr mare de persoane (circa 30-40 de inși), voluntarii nu vor avea timp să părăsească șanțul respectiv, fiind în pericol de a fi acoperiți de un strat de cel mult 2 metri de zăpadă. Statistic, timpul de supravietuire pentru o persoană îngropată complet de avalanșă este de aproximativ 25-30 de minute, cauza decesului fiind lipsa oxigenului. La un număr mare de persoane îngropate sub zăpadă, chiar dotate cu Pieps-uri, timpul pentru identificarea zonei și săparea pentru recuperare poate dura peste 30 de minute.
Acțiuni de căutare voluntare sau instituționale:
Apreciem sprijinul și suportul moral al colegilor, prietenilor și a celor care empatizează cu persoanele implicate în acțiunea de căutare a lui Sorin. Sunt foarte multe persoane voluntare dispuse să ajute la o acțiune de căutare. Din punct de vedere legislativ nu există o procedură sau instrucțiune care să reglementeze legal modul de căutare a unei persoane decedate în avalanșă (cine intervine, cum etc).
Până la ora actuală Serviciile Salvamont responsabile pe zona munților Călimani au emis mai multe avertizări de avalanșă pe acest masiv. Instabilitatea atmosferică din ultima perioadă a accentuat instabilitatea zăpezii (în data de 16 decembrie 2017, la cota de 1600 metri altitudine, a plouat și a nins masiv). Serviciile Salvamont nu interzic nici unei instituții să intervină într-o actiune de căutare de acest gen dacă dotarea, experiența și pregătirea personalului de intervenție este pe măsura riscului la care se expun.
Aceste deplasări presupun asumarea răspunderii conducerii instituției. Prima regulă de bază care se aplică în orice activitate de salvare este protecția salvatorului. În acest caz, din păcate, nu discutăm de salvatori. Dorim să venim cu aceste completări având în vedere interesul manifestat de comunitatea dorneană, și nu numai, asupra acestui subiect.
Verificări și deplasări în teren la nivel de voluntariat au fost și se vor mai executa în perioada următoare. Cu toții dorim să-l aducem pe Sorin acasă!
Lasă un răspuns