Fii alături de semenii tăi!

Trăim cu toții într-o lume bulversată și bulversantă, derutată de ceea ce se întâmplă. Într-o lume în care frecvent se uită prieteniile și adevăratele valori, nu mai sunt apreciate valorile morale. O lume în care fiecare este grăbit, aleargă fără un țel anume și ajuns la destinație este de cele mai multe ori obosit, tracasat, nemulțumit. Dar cu toate astea este o lume pe care putem să o facem mai frumoasă, în care să descoperim că mai există oameni adevărați care nu deviază de la principiile sănătoase, o lume perfectibilă.

Și pentru care nu trebuie să dezarmăm. „O luptă-i viața, deci te luptă / Cu dragoste de ea, cu dor”. Chiar dacă sună pentru unii banal aceste versuri, eu subcriu și mă alătur celor care încă mai speră, mai au curajul „eroic” uneori să înfrunte cu brio realitățile, care nu se lasă înfrânți în idealuri și proiecte. Chiar dacă pare curios, nu sunt de acord cu formularea, frecvent valorificată în ultima vreme, „De Crăciun fii mai bun” pentru că bunătatea, generozitatea, trebuie să le porți mereu în suflet, dar sunt de acord ca în mod special ele să le evidențieze în preajma sărbătorilor.

Gesturile mărunte, un zâmbet, o îmbrățișare, o strângere de mână, o privire agreabilă, nu-ți răpesc din personalitate, dimpotrivă îți fac zilele frumoase, împlinite. Să-ți amintești mereu că ești înconjurat de semeni pe care merită să-i faci fericiți, și ei la rândul lor te răsplătesc. Merită să te zbați pentru bucuria de a face fericiți pe cei din jur. Și nu deznădăjdui dacă bucuria fericirii nu vine imediat. Călește-ți răbdarea. Învață să aștepți. Nu fii egoist. Toate în lume au o rânduială pe care de multe ori n-o înțelegem. Suntem nerăbdători în ritmul galopant al timpului ireversibil.

Decembrie ne întâmpină cu daruri. Chiar n-are importanță mărimea sau greutatea cadourilor, a cutiilor ambalate în hârtie colorată. N-are importanță dacă sacoșele sunt doldora, dacă dulciurile ne năpădesc mai mult decât altădată, dacă îmbrăcămintea sau încălțămintea sau jucăriile primite ne sunt pe gustul și sufletul nostru, important este să fii alături de cei dragi, de cei apropiați, de prieteni, de familie. Gesturile, intențiile bune sunt apreciate.

Mai mult ca oricând se simte nevoia comunicării, apropierii dintre oameni, indiferent de vârstă și condiție socială. Indiferent de genericul proiectelor noastre deoarece dincolo de teorie sunt oameni, sunt copii, sunt tineri, sunt adulți, care-și doresc o stare de normalitate firească, o simplitate a gesturilor lor fără interpretări insinuante.

Astfel, că într-o zi obișnuită a lui decembrie, o vizită la Centrul de Zi pentru Copii din Vatra Dornei, strada Chilia, nr. 11, este unul din momentele ce creează animozitate printre copiii prezenți în sala de curs. O vizită a elevilor de liceu, clasa a X-a F, însoțiți de psihologul școlii, Delia Drăgan, de profesorul de religie, Elena Cheșa, și documentarista CDI, Rodica Crăciun, aduc bucurie și fericire pe chipul micilor elevi din ciclul primar și celor din primele clase de gimnaziu.

„Complice” la întâlnirea dintre generații au fost Cristina Moraru, psihologul și coordonatorul centrului, și cele două educatoare specializate, Mihaela Busuioc și Raluca Ani. Pe holul centrului te întâmpină o atmosferă caldă, prietenoasă. E liniște. Doar florile freamătă. Dintr-o sală de clasă se aude un ușor zumzet. Copiii întreabă și li se răspunde. Așteptăm nerăbdători semnalul de intrare. Un băiețel deschide ușa. Rămâne uimit de prezența noastră. Pentru moment ezită să-și continue drumul. Din prag anunță doamnele de prezența noastră. Ușa se deschide larg și intrăm în sala caldă, primitoare.

Ne-au impresionat în primul rând copiii. Erau așezați la pupitre, aveau în fața lor cărțile, caietele, creioanele colorate, semn că se studiază. Acum vor face o pauză. Sunt uimiți și-i privesc pe ce mari cu admirație. Îmi imaginez ce le trecea prin minte. Sunt sigură că se vedeau peste ani și ei liceeni. Atmosfera devine degajantă și cei mici vor să demonstreze că au învățat multe în ultimele zile. Se grupează în fața clasei și cu ajutorul doamnelor învățătoare încep colindele. Unii sunt mititei, dar cu o voce care-ți pătrunde în suflet. Sunt îngrijit îmbrăcați, ascultători, atenți și bucuroși. Se citește pe chipul lor.

Cei mari sunt tăcuți. Ascultă emoționați colindele. Câte un zâmbet și câte o ochiadă reciprocă. La final multe aplauze și îmbrățișări. Scimburi de cuvinte, mulțumiri, curiozitate. Darurile le-au stârnit unora lacrimi. Cred că erau de bucurie. Ce lucru minunat e să dăruiești! Agitație spirituală. Întâlnirea aceasta a dat speranțe unei generații. Cred că a legat punți între oameni. Pare probabil nesemnificativ, dar e important. Un gest simbolic, pentru o speranță de viitor.

Interesul pentru acești copii dovedește că se pot realiza lucruri minunate pentru semenii noștri. O asistență de specialitate pentru cei care alunecă spre abandonul școlar, un timp liber petrecut sub supravegherea educatorilor, activități în grup pentru o bună integrare în societate, aplicarea în practică a cunoștințelor dobândite conform vârstei, o bună consiliere a întregii familii a copiilor, meditații la disciplinele școlare, ateliere de lucru și creație, conștientizarea societății dornene în sprijinirea familiilor cu dificultăți sociale, integrarea și dezvoltarea morală în comunitate, dar și educația morală, indiferent de vârstă.

Eliminarea violenței verbale și fizice în familii prin suport de specialitate, creșterea stimei de sine prin activități de socializare, îndrumare și informare. Iată ce și-au propus cei implicați în susținerea activității centrului. Și nu este un lucru simplu și ușor. Consider că nu este imposibil de realizat cu pricepere, răbdare, tact pedagogic și susținere, iar în situații mai dificile, fără să dezarmezi.

Din discuțiile cu cei mici, cu doamnele implicate în educarea acestor copii, a rezultat o concluzie pertinentă. Că omul sfințește locul, că merită să te implici pentru a pune o cărămidă trainică la temelia unei generații viitoare. Alte fotografii de grup și o despărțire în luna lui Moș Crăciun. Promisiunea făcută de a ne reîntâlni și în alte situații se va concretiza după vacanța de iarnă. Proiectele discutate vor avea finalitate pentru că nu e imposibil să fii aproape de semenii tăi.