Știrile zilei de19 ianuarie 2025

Din vremuri trecute: „O vizită la Alpina”

Articolul „O vizită la Alpina”, publicat într-o ediție specială a ziarului local „Vatra Dornei”, în anul 1936, prezintă fabrica de brânzeturi Alpina din municipiu (pe atunci comună), o industrie care ajunsese să producă nenumărate tipuri de brânză și să le vândă în întreaga țară. Fabrica Alpina a fost construită în anul 1926 de către întreprinzătorul Otto Stacher.

Iată articolul complet, publicat în ziarul local „Vatra Dornei” în anul 1936:

„O fabrică de brânzeturi de o mărime impunătoare. Un model tip și ideal de raționalizare. Un institut de îngrășăminte pentru porci în scopul valorificării resturilor rămase din fabricarea brânzeturilor. Fabrica de brânzeturi „Alpina” din Vatra Dornei a fost înființată acum zece ani de către domnul Otto Stacher.

Care prin cunoștințele solide de specialist și printr-o sârguință de fier și energie neobosită a putut în măsură tot mai mare să contribuie cât mai mult la dezvoltarea întreprinderii sale, așa că astăzi ea se poate prezenta ca una din cele mai moderne întreprinderi, încât la o vizitare a acesteia chiar și cel mai mare nespecialist ar rămâne uimit și încântat, ducând cu sine cea mai bună și adâncă impresie.

Călăuzit tot mai mult de dorința și ambițiunea de a-și mări întreprinderea, industriașul Otto Stacher a pus să se clădească pe terenul său propriu, în întindere de 20.000 de metri pătrați, o fabrică de brânzeturi care reprezintă tot ce România are să ofere mai modern în această ramură a industriei. Deja priveliștea din exterior a fabricii impune prin mărimea construcției, cât și prin stilul frumos și modern al clădirii.

Fabrica, care are o instalațiune proprie de apăduct, are o capacitate zilnică de 10.000 de litri de lapte care este prelucrat în diferitele secțiuni și în diferite sorturi de brânzeturi, ca de exemplu: Ementaler, în trei feluri. Olandez de asemenea în trei feluri, Blockfromage, Petit-Gruyere, Trapist, Gervais, Camembert și așa mai departe.

Din mărcile fabricate s-au impus în mod covârșitor: „Alpina”, „Peleș”, „Alma” și „Derby”. O vizitare a acestui institut devine foarte interesantă. În subsolul fabricii se află instalate încăperile de fermentație pentru Ementaler, precum și pentru celelalte soiuri de brânzeturi. În singurele încăperi se pot semnala temperaturi cu totul diferite, după stadiul de maturitate a brânzeturilor aflate în încăpere.

Aceste încăperi sunt legate între ele printr-o linie de garaje pentru ca astfel să se poată efectua mai ușor schimbarea brânzeturilor dintr-un spațiu în altul. Tot în subsol se mai află și instalațiile mașinilor. Așa se află: o mașină cu aburi de 30 P.S marca M.A.V, care mijlocește puterea motorului și care livrează totodată și aburii necesari pentru încălzirea laptelui.

În continuarea vizitei, ajungem la etajul unu. Aici se găsesc mai multe săli importante de lucru: 1. pentru prelucrarea laptelui; 2. pentru pasteurizare; 3. pentru fabricarea de Ementaler; 4. pentru fabricarea de brânzeturi moi; 5. pentru fabricarea de conserve de brânzeturi; 6. laboratorul chimic; 7. încăperea pentru prelucrarea untului; 8. Încăperea de răcorire pentru personal.

Fiecare încăpere este prevăzută și are adaptată mașinile cele mai moderne. Deosebit de interesant apare laboratorul chimic și bacteorologic, în care laptele adus spre fabricare este în modul cel mai scrupulos examinat. Aceeași impresie a respectării dispozițiunilor și ordinelor referitoare la păstrarea cea mai severă a regulilor de igienă prescrise o căpătăm vizitând etajul al doilea, în care se află instalate cantina și locuințele pentru personal.

Este adevărat că din toate ce vedem aici avem de-a face cu o întreprindere model și să nu ne mirăm când aflăm că „Alpina” și-a dobândit în întreaga țară debușeul de desfacere a produselor sale. Atâta punctualitate, exactitate și perspicacitate evident că trebuiau să ducă la succesul așteptat.

Luată în totalitatea sa, instalațiunea „Alpina” se prezintă ca o întreprindere model cu care nu doar domnul Otto Stacher se poate mândri, dar și întregul județ”.

3 comentarii publicate:

  1. Taki Huiazi

    Din păcate ați exemplificat cu pozele corpului fostei secții de topite (construit după anul 1950) în care e concentrat tot ce a mai rămas din vechea fabrică! Vizita descrisă se desfășoară însă în corpul vechi lăsat în ruină după mutarea producției în Polonia. Ar fi fost bine să postați și fotografiile clădirii inițiale a fabricii, chiar dacă geamurile sparte și acoperisul căzut nu sunt prea fotogenice!

  2. Taki Huiazi

    Acum fotografiile sunt corecte! Asta e realitatea! Nu sunt doar cei ce dețin fabrica acum de învinovățit, ci și politicile care au dus la scăderea drastică a producției de lapte din zona Dornelor.

  3. Bucovineanul

    Întrebarea ar fi de ce le-a fost frică dornenilor că ar fi vrut să mute afacerea brânzei la Scornicești? Acum au rămas cu ruinele și fabricarea brânzei în Polonia! Curată afacere capitalistă și murdară rău de tot. Cine sunt vinovații? Păi există, dar prostia este atât de mare încât nu-i întreabă nimeni nimic.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *