Toată lumea ştie că tanti Miţa e curvă, însă când vezi un film porno cu ea devine scârbos. Știm că se fură în ţara asta de 26 de ani, însă când ţi se prezintă dovezi, te apucă greaţa. Degeaba se plâng românii şi dornenii că nu sunt bani. Există bani pentru toate. Banii nu au fost gestionaţi corect. Nu există nici o ţară sfântă, însă sifonările de la noi au adus jaful la nivel de politică naţională.
Politicul a legiferat furtul. Dorna este oglinda de jos a ceea ce vedem că se întâmplă sus. Păi cum să-ţi vină oamenii Curţii de Conturi să-ţi spună că tu încalci principiile de bază ale contabilităţii? Rapoartele Curţii de Conturi au scos în evidenţă câteva lucruri de-a dreptul halucinante în legătură cu modul în care a fost gestionat bugetul oraşului nostru.
Întrebarea care se pune este una firească: oare de câţi ani este condus oraşul aşa? După cum arată Dorna, după starea financiară extrem de gravă în care ne aflăm, se pare că de foarte mult timp.
Inclusiv ultimul raport, cel realizat ca urmare a controlului din 2016, poate da frisoane oricărui contabil care-l parcurge, iar în ceea ce-i priveşte pe contribuabili, pe plătitorii de taxe şi impozite, aceştia ar trebui să-i tragă de mânecă şi pe consilierii locali pe care i-au votat şi să-i întrebe: omule, tu ce păzeşti acolo? În mod clar, vigilenţa asupra cheltuirii banului public trebuie să crească, iar aici nu e vorba doar despre presă, ci şi despre aleşii locali.
Execuţia bugetară de la finele anului este aprobată şi votată de Consiliul Local. Aceşti consilieri ştiu oare ce semnează şi care este semnificaţia cifrelor cuprinse în aceste documente? Consilierilor locali trebuie să li se pună la dispoziţie orice informaţie legată de execuţia bugetară (contracte, facturi, proceduri de achiziţii etc.). Alături de primar, care este ordonator principal de credite, au răspundere faţă de cheltuirea banului public.
Revenind la controlul din acest an, o primă constatare ar fi că lucrurile sunt extrem de grave. Cât este incompetenţă în tot acest dezastru şi cât este acţiune planificată? Adică, lună de lună, justificările cheltuielilor se dau “din burtă”, urmând ca ele să se regleze la final de trimestru, semestru sau la sfârşit de an, când se face bilanţul contabil? Chiar dacă aşa ar sta lucrurile, până şi astea s-au făcut prost, din moment ce raportul este nefavorabil.
Cam despre ce este vorba
Raportul Curţii de Conturi din 9 august 2016 pune în evidenţă, printre altele, următoarele:
1. Nu se respectă legea;
2. Se încalcă inclusiv principiile de bază ale contabilităţii;
3. Nu se cunosc elementele de bază ale legii pentru defalcarea cheltuielilor pe conturi, în funcţie de serviciile furnizate, prestate, primite;
4. Nu se ţine evidenţa contabilă elementară, pe tipurile de materiale, carburanţi consumaţi pentru realizarea unor servicii;
5. Nu se cunosc şi nu se aplică normele metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice şi nu se cunoaşte planul de conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de aplicare ale acestuia;
Abaterile financiar-contabile şi prejudiciile
Abaterile financiar-contabile şi prejudiciile sunt cele două constatări făcute de CURTEA de conturi în rapoartele pe 2014 şi 2016. Valoarea prejudiciilor din 2013 se ridică la 12 milioane de lei, iar acestea trebuie recuperate în instanţă, ca, de altfel, şi prejudiciile din 2015. Un lucru e clar, şi anume că ordonatorul de credite, în speţă primarul Ilie Boncheş, are datoria de a recupera sumele în instanţă sau prin orice alt mijloc legal, nerecuperarea acestor sume atrăgând asupra lui posibilitatea de a fi la rândul său anchetat penal.
Vom încerca să monitorizăm modul în care s-au recuperat aceste sume şi dacă au rămas prejudicii nerecuperate şi din anii anteriori. Deşi suma de recuperat aferentă anului 2013 este una importantă pentru bugetul local, 12 milioane de lei, au trecut câţiva ani, iar sumele nu s-au întors în bugetul local. Asta ne poate face să credem că, de-a lungul timpului, în cei 27 de ani de “democraţie”, administraţiile locale din Vatra Dornei au pierdut sume enorme pentru un orăşel atât de mic ca al nostru.
Rapoartele însă, de fiecare dată, mai fac şi constatarea unor abateri financiar contabile care sunt de multe ori mai mari decât prejudiciile din anul respectiv. La raportul din 2014, unde prejudiciul constatat era de 1.201 lei, abaterile financiar-contabile erau de 34.843 lei. Aceste constatări făcute de curtea de Conturi arată cum se încearcă tot felul de jonglerii cu banul public.
O serie de operaţiuni financiar contabile şi cheltuieli sunt dirijate dintr-o parte în alta fără să se ţină seama de destinaţia iniţială, încercându-se astfel să se piardă urma risipei care se face cu aceşti bani. Justificările aduse ulterior încearcă să acopere aceste nereguli, dar este evident că adevărul cifrelor nu poate fi acoperit de simple vorbe.
După astfel de constatări este şi normal să apară menţiuni de genul celora care au apărut în ultimul raport din acest an: “încălcarea principiilor de bază ale contabilităţii şi necunoaşterea legii administraţiei publice locale”.
Hahaha! Păi acum v-ați dumirit de ce s-au lăsat de meserie vechii consilieri locali și i-au lăsat pe unii tineri să le ocupe fotoliile de pe care au mânărit și evaporat banul public și interese meschine și mai ales aranjarea propriilor interese? Au dat de semnalul că se împute treaba!
Ce are primarul cu asta? Facultatea lui nenea Lică să trăiască. Deficiențele provin din lipsa unor controale bancare de stat, a unei curți de conturi eficiente și a unui control financiar intern. Lăsați luptele politice, că în orășelul mic aveți mari interlopi de doi bani și nu cred că i-a îmbogățit buneii lor.
Se dau niște examene profesionale, se poate vedea dacă contabilii sunt de slabă calitate, orice cheltuială se înregistrează în evidența contabilă, iar veniturile se reflectă prin secția financiară, impozite taxe, iar primarul în urma propunerilor făcute de compartimentele de specialitate dispune măsuri. Contabilitate nu înseamnă numai economist, că aveți în Vatra Dornei economiști cu doctorate. Căutați să-i folosiți eficient.