Cu credinţa fermă că orice român adevărat are în suflet, în fiecare zi, pe Eminescu, nu putem să nu observăm că în două zile din an, 15 ianuarie, data ivirii Poetului în lume, şi 15 iunie, data trecerii sale în veşnicie, suntem parcă mai datori să-l evocăm, să rememorăm ce înseamnă opera sa pentru cultura română.
„Omul deplin”, după cum îl numea filosoful Constantin Noica, Eminescu este ecoul fiinţei româneşti, într-atât s-a identificat cu esenţa existenţei noastre şi ne-a intrat în conştiinţă ca o supremă valoare, pe care n-o poate eroda nici timpul şi nici vreun trecător detractor. La această identitate s-au referit dornenii prezenţi pe 15 iunie, în Parcul Municipal, în faţa bustului Poetului, operă a Maestrului Ion Irimescu. Cuvintele sincere au fost însoţite de multe flori, de lumânări, omagiu pios pentru cel ce ne-a dat înveşnicit fiinţa spirituală. Cât de actual este Eminescu în viaţa socială contemporană, ne-a reamintit Aldona Patraş, printr-o selecţie inspirată din articolele sale politice.
Modelul poetic eminescian a fost evocat de prof. Jenica Romanică, director adjunct al Liceului Teoretic „Ion Luca”. I-au dedicat versuri Rodica Ulea, Lucia Nilaş, Paraschiva Abutnăriţei, iar toţi cei prezenţi au interpretat melodii pe versurile sale. Manifestarea a fost organizată de filiala „Arboroasa” a ACPBB şi Casa de Cultură „Platon Pardău”, în prezenţa membrilor asociaţiei şi ai altor iubitori de Eminescu, cărora li s-au alăturat turişti din staţiune, consilieri locali şi judeţeni, şi, spre cinstea lor, un grup de elevi de la Şcoala Gimnazială Nr. 4, conduşi de profesoara lor, Doina Moroşan, care au desfăşurat o panglică tricolor cu care au înconjurat bustul Poetului.
Cu o zi înainte, pe 14 iunie, în cadrul manifestărilor prilejuite de „Sărbătoarea Bujorului de Munte”, organizate de conducerea comunei Şaru Dornei, la sediul Parcului Naţional Călimani, Asociaţia Scriitorilor şi Artiştilor din Ţara Dornelor a prezentat un moment eminescian la care şi-au adus contribuţia scriitorii Gheorghe C. Patza, Anica Facina, Aldona Patraş şi semnatara acestor rânduri.
Lasă un răspuns