Ștefan Boca, dorneanul care a cucerit scena jurnalismului cu un documentar despre „un sat de la capătul lumii”

Într-o societate în care poveștile autentice devin tot mai rare, într-o lume în care jurnalismul nu se mai face din pasiune, ci pentru bani, un tânăr originar din Vatra Dornei reușește să aducă în prim-plan realități uitate, povești greu de descoperit și mărturii ale unor oameni care n-au mai ajuns niciodată pe „prima pagină”. Dorneanul Ștefan Boca a reușit să facă toate aceste lucruri nu doar cu ajutorul cuvintelor scrise, ci și prin intermediul documentarelor sale pe care le publică în mediul online. Iar recent, chiar pe finalul lunii trecute, munca i-a fost recunoscută la nivel național, obținând premiul al treilea la categoria Civic Influencers în cadrul celei de-a XIV-a ediții a Premiilor Superscrieri, un eveniment organizat de către Fundația Friends For Friends.

„Am explorat satul de la capătul lumii” este titlul documentarului cu care tânărul dornean a reușit să cucerească juriul de la Premiile Superscrieri, care, de altfel, poate fi urmărit gratuit pe canalul său de YouTube. Într-un interviu acordat Monitorului de Dorna, Ștefan ne-a povestit cum a reușit să obțină acest premiu, dar și cum au decurs cele câteva luni de producție. Dincolo de editarea video, premii și conținutul creat pentru social media și canalul său de YouTube, Ștefan ne-a povestit despre copilăria sa, despre cum a ajuns să facă Liceul de Artă de la Suceava și Facultatea de Jurnalism de la Cluj-Napoca, despre hobby-uri, inspirație, viață în general, dar și despre ce înseamnă pentru el „acasă”.

Satul Periprava și povestea unui loc despre care mulți nici n-au auzit

Documentarul său este o incursiune profundă în viața locuitorilor din Periprava, un sat izolat din Delta Dunării, iar Ștefan descrie această experiență ca fiind una extrem de personală:

„Materialul video care mi-a adus premiul la Superscrieri este un material extrem de drag mie și unul la care am muncit mai multe luni. A avut un puternic impact emoțional, mai ales pentru mine, dar, din ce îmi dau seama, și pentru cei care l-au văzut. El explorează o lume cu totul aparte, cu oameni care, deși se află în aceleași granițe cu noi, trăiesc o viață complet diferită. O lume idilică, cu o frumusețe aparte, dar și cu probleme care îți aduc aminte mai degrabă de un coșmar”.

Periprava, cunoscut în trecut pentru lagărul comunist, este prezentat în documentar prin prisma oamenilor care trăiesc acolo astăzi, confruntându-se cu probleme precum lipsa apei, dificultăți în aprovizionarea cu alimente și izolarea. Ștefan și colegul său, Dan Stroie, au dorit să descopere „ce se află dincolo de sărăcie, de poveștile macabre din comunism și de pozele de pe Instagram”.

„Am găsit acolo oameni extraordinari, cu povești extraordinare și probleme covârșitoare, cum ar fi lipsa apei, alimente greu de găsit, izolare și, să nu uităm, drone rusești care explodează în curțile oamenilor. Materialul meu este, mai mult decât orice, o explorare personală și o colecție de interviuri, în care eu și colegul meu Dan Stroie, căruia îi mulțumesc mult pentru ajutor, am încercat să intrăm și să vedem cum arată cu adevărat atât viețile, cât și gândurile acestor oameni”.

Printre altele, l-am întrebat pe Ștefan și cum reușește să descopere astfel de povești. Iar răspunsul său a fost unul simplu: „subiectele mă aleg pe mine”. Apoi ne-a mărturisit că, de cele mai multe ori, își caută mai întâi curajul de a pleca la drum, iar ulterior creionează o nouă idee de documentar.

„În mare parte, subiectele mă aleg pe mine. Mă comport ca un burete care atrage mici frânturi de posibile povești de fiecare dată când ies în lume. Din când în când se produce între mine și o astfel de frântură un click și pornesc spre un nou material. Pornesc de la o idee, speculez o poveste, un substrat, după lungi căutări pe internet. La un moment dat îmi fac curaj și plec la drum. Mereu am mers cu mintea deschisă spre noile experiențe la care m-am înhămat și am găsit acolo, fie într-un loc, fie în propriile gânduri, povești extraordinare care merită spuse: de la mersul cu bicicleta singur, iarna, de la Cluj la Marea Neagră, la petrecut trei zile în izolare, în întuneric complet. Sper ca materialele mele să inspire și să aducă noi perspective celor care le văd”.

Referitor la premiul pe care documentarul „Am explorat satul de la capătul lumii” i l-a adus anul acesta, dorneanul ne-a mărturisit că reprezintă o bucurie și un sentiment incredibil.

„Premiul acesta a fost o imensă bucurie pentru mine și o validare sincer neașteptată. A fost un semnal clar că se poate și că lumea vede ceea ce faci. Să urc pe scenă și să fiu premiat în fața unor oameni precum Emilia Șercan sau Alex Nedea mi-a adus un sentiment incredibil”.

Primii ani de viață, copilăria petrecută la Vatra Dornei și jocurile de LEGO

Parcursul lui Ștefan până la succesul obținut la Premiile Superscrieri nu a fost unul lipsit de provocări. După ce a urmat cursurile primare și gimnaziale la Școala Nr. 1 din Vatra Dornei, iar mai apoi a făcut clasele a IX-a și a X-a la Liceul Teoretic „Ion Luca”, s-a transferat la Liceul de Artă din Suceava.

Deși inițial nu a fost admis la specializarea Media Digitală a FSPAC, a urmat un an la Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași facultăți, reușind ulterior să se transfere la specializarea dorită.

„M-am născut și am crescut, în cea mai mare parte din viață, la Vatra Dornei. Am făcut școala primară și gimnazială la Școala Nr. 1, iar clasele a IX-a și a X-a la Liceul Teoretic „Ion Luca”. Apoi m-am transferat, urmându-mi pasiunile și ambițiile de atunci, la Liceul de Artă din Suceava. Am terminat liceul, cu mențiunea că ultimul an a fost în pandemie, și am aplicat pentru facultate la Cluj, la specializarea Media Digitală din cadrul FSPAC. Din păcate, nu am intrat și a trebuit să urmez un an la a doua mea opțiune, Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași facultăți. M-am zbătut mult să mă pot transfera la specializarea pe care mi-o doream, iar un an mai târziu am reușit”.

Pentru Ștefan, pasiunea pentru construcție și creativitate a fost prezentă încă din copilărie, încă de când se juca cu LEGO, ajungând chiar să organizeze o expoziție la Muzeul Etnografic din Vatra Dornei.

„Copilăria mea a fost una relativ singuratică, dar mereu am căutat să fac proiecte care să mă facă remarcat. Încă de mic mă jucam foarte mult cu LEGO. Construiam atât de mult încât, la un moment dat, am avut chiar și o expoziție la Muzeul Etnografic din Vatra Dornei. Acum asociez foarte mult montajul video cu construcțiile LEGO, pentru că, la fel, bloc cu bloc, poți crea lucruri extraordinare. Similitudinea o văd în complexitatea emergentă din ambele domenii: piese mici, fără legătură aparentă, pot crea împreună rezultate complexe”, ne mărturisește dorneanul.

Facultatea l-a făcut pe Ștefan să se stabilească la Cluj, acolo unde, acum, se preocupă de majoritatea proiectelor sale: „YouTube-ul și social media îmi ocupă o parte însemnată din timp, însă în ultimele luni am lucrat la multe proiecte externe, în zona de creare de conținut pentru branduri”.

Despre responsabilitate, inspirație și ceea ce înseamnă „acasă”

În ciuda succesului de care se bucură în mediul online, care de altfel i-a adus și premiul important de la Superscrieri, Ștefan rămâne, în continuare, ancorat în valorile care l-au format.

„Acasă, pentru mine, înseamnă în continuare foarte mult Vatra Dornei. Chiar dacă am plecat de câțiva ani, se simte extrem de bine să revin din când în când și să văd locurile copilăriei mele. Iubesc munții și natura, apa și frigul și sunt recunoscător că am avut ocazia să copilăresc în Vatra Dornei. Încerc să port cu mine modul în care am crescut în acest mic oraș peste tot pe unde merg în lume”.

Mărturisește că este „o responsabilitate mare” să prezinți povestea unor locuri sau a unor oameni prin intermediul unui documentar, mai ales unul aflat la îndemâna tuturor: „Este greu să gestionezi ideea că ai un impact real asupra oamenilor care se uită, dar și asupra celor care sunt filmați”.

Provocările de care se lovește atunci când documentează un nou subiect îl pun la încercare, iar de fiecare dată încearcă să pună în aplicare ceea ce a învățat la Facultatea de Jurnalism.

„Este o responsabilitate mare, iar de fiecare dată când realizez un material iau în calcul toate aceste aspecte. Faptul că am terminat o facultate cu specific jurnalistic m-a ajutat foarte mult, chiar dacă nu mă așteptam la acel moment, și urmez cu mare atenție codul deontologic jurnalistic, chiar dacă nu sunt cu adevărat un jurnalist. Provocări apar și există la tot pasul, de fiecare dată apar altele noi, și trebuie să fii mereu flexibil, să găsești soluții, să fii implicat și să dai dovadă de ambiție”.

De-a lungul vieții sale, pe Ștefan l-au inspirat mulți oameni din diferite domenii, după cum ne-a mărturisit chiar el, ceea ce face dificilă „misiunea” de a alege o singură personalitate.

„Sunt inspirații ocazionale, în funcție de domeniile în care acei oameni activează și excelează. De la prieteni, la necunoscuți, la oameni din online, încerc să mă las inspirat de toată lumea și să transform acea inspirație într-o direcție constructivă”.

Pentru Ștefan „urmează proiecte noi”

Ștefan ne-a povestit că a încercat să creeze o barieră mai clară între viață și muncă „pentru că în domeniul ăsta se întrepătrund foarte puternic”, însă asta nu l-a oprit să își facă planuri pentru viitor și pentru noi provocări, mărturisind că „urmează proiecte noi la care lucrez de ceva timp”.

„În ciuda pauzei destul de lungi, nu am abandonat proiectul și sunt nerăbdător să depun din nou muncă și suflet în direcția asta, poate mai bine decât în anul precedent. Am în plan proiecte mai mari, cu subiecte poate mai grele, dar care chiar să miște și să fie unice prin temă și execuție”.

Pe Ștefan Boca îl puteți urmări pe contul său de YouTube și pagina lui de Instagram.