Ne-am născut, ne-am format și trăim în patria limbii române și ne străduim să păstrăm această moștenire și să o transmitem urmașilor. Întărim aceste gânduri și în zi de sărbătoare a limbii noastre, așa cum am procedat și în prezent, dedicând limbii române două manifestări de suflet și transmițând gândul nostru curat și urarea de a putea păstra neștirbită această comoară în viitor și fraților români din nordul Bucovinei și din Republica Moldova.
În organizarea Filialei „Arboroasa” a Asociației Culturale „Pro Basarabia și Bucovina”, a Asociației Scriitorilor și Artiștilor din Țara Dornelor, a Bibliotecii Municipale „G. T. Kirileanu”, a Filialei Vatra Dornei a Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina, la sediul bibliotecii s-a desfășurat un simpozion și un recital de poezie. În deschiderea manifestării, Nicoleta Todașcă, bibliotecar coordonator, a subliniat importanța și frumusețea limbii române, exemplificând cu definiții aparținând unor mari scriitori: Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, I. L. Caragiale, Lucian Blaga, Grigore Vieru și alții. Scriitorul Gruia Ungurian s-a referit la muzicalitatea limbii române, despre care a afirmat că are această trăsătură fiind o limbă vocalică, exemplificând cu secvențe din poezie și proză.
„Limba română are corp, are un duh sfânt moștenit prin folclor, ca o primă biblie a noastră, ea are puritatea apei de izvor”, a subliniat scriitorul Gruia Ungurian.
Prozatoarea Jenica Romanică a făcut apel la opiniile lui Grigore Vieru despre limbă și a subliniat că e foarte important să știm câți oameni o vorbesc, dacă românii plecați în străinătate, fie și temporar, îi învață pe copii să vorbească românește: „e foarte trist pentru un popor să se piardă pentru că își pierde limba maternă”, a concluzionat profesoara Jenica Romanică.
Personal, am adus în discuție situația actuală a limbii române în nordul Bucovinei, unde asistăm la reducerea numărului de școli românești, la restrângerea numărului de ore de limba română, a numărului de obiecte care se predau în românește. Au mai rămas în regiune doar două ziare care apar în limba română pe hârtie, mai sunt câteva care apar online. Numărul de emisiuni în limba română este redus, nu sunt cărți, mai ales pentru copii. Am încercat să suplinim acest ultim neajuns donând unei școli o sută de volume de literatură pentru copii, cu sprijinul Școlii Gimnaziale Nr. 1 din Vatra Dornei și al Bibliotecii Municipale „G. T. Kirileanu”, iar în viitor vom continua acest demers.
„Tragedia noastră este că dacă nu ne vom strădui să păstrăm această moștenire nu vom avea o patrie. E adevărat că vocabularul este dinamic, se impune acest lucru, dar limba maternă face parte din coloana noastră vertebrală. Nu putem pierde cuvintele doină, dor, colindă, după cum spunea C. Noica, sunt cuvinte cuprinzătoare”, a afirmat profesoara Luminița Reveica Țăran.
Profesoara Țăran a afirmat că sunt elevi care citesc, părinți și profesori care au grijă ca limba maternă să nu devină una străină. Poeta Anica Facina a prezentat informații interesante despre mari scriitori, mai puțin cunoscute publicului obișnuit: zece scriitori care au murit săraci, alți zece scriitori contemporani care câștigă mult din scris, alții care au avut un sfârșit tragic.
Momentul de poezie despre limba română a fost susținut de către elevii Ioana Budâi, Ane Marie Ștefănel, Timeea Dobrincu, Antonia Mazăre și Dragoș Pintescu, de la Școala Gimnazială Nr. 1 din Vatra Dornei, instruiți de profesoara Oana Pintescu și de Aldona Patraș, Paraschiva Abutnăriței și Nicoleta Todașcă. Poetul Valerian Bedrule a apreciat manifestarea, faptul că elevii au memorat poeziile, că poartă frumoase costume tradiționale, că citesc și iubesc limba română. Sub genericul „Odă limbii române”, biblioteca a organizat și o expoziție de carte tematică.
O a doua manifestare a fost organizată la Casa de Cultură; sub genericul „Culorile Bucovinei”, în două săli au fost expuse tablouri pe pânză, sticlă, lemn, picturi, gravuri, fotografii artistice, alte obiecte realizate de către artiștii pastici și fotografi, membri ai ASATD: David Croitor, Rodica Bușcu, Andrei Bălău, Gianina Miron, Cristian Serdenciuc, Silvia Dorneanu, Adina Cimpoeș, Emilia Burlacu, Valentina Anechitei, Ecaterina Preda, membrii Studioului Chiriluș, coordonați de Emilia și Dumitru Chiriluș.
„Omagiem această sărbătoare prin transpunerea frumosului prin culoare, așa cum scriitorii omagiază frumosul prin cuvânt”, a spus Violeta Codorean, directoarea Casei de Cultură, care a și recitat poezia „Lecția despre cub” de Nichita Stănescu.
Curatorul expoziției, profesoara Victoria Ostaficiuc, a realizat succint și pertinent lucrările fiecărui expozant, subliniindu-le caracteristicile. Astfel, picturile pe sticlă ale Rodicăi Bușcu sunt și tablouri și icoane, artista folosește tehnica vechilor pictori ardeleni, dar adună toate culorile Bucovinei.
Valentina Anechitei, printr-o tehnică mixtă, pune în valoare și elemente folclorice, iar David Croitor ne bucură cu un tablou complex, din care surâd excelente crizanteme. Picturile Silviei Dorneanu emană nostalgia timpului care trece, iar Andrei Bălău are preferințe spre rotunjimi, exprimând năzuința sufletului nostru spre perfecțiune. Grafica Adinei Cimpoeș este foarte reușită din punct de vedere tehnic, iar fotografii Chiriluș redau frumusețea Tării Dornelor, în toată splendoarea ei.
Pictorița Rodica Bușcu, vicepreședinte al ASATD, inițiatoarea acestei bogate expoziții, consideră că este un omagiu adus zilei bucuriei: „o întrupare a cuvântului prin culoare, o exprimare a frumosului care ne unește, un mijloc de a transmite emoții”, și îi felicită pe expozanți.
Gruia Ungurian consideră că plecăm de la o asemenea manifestare mai bogați sufletește, prin admirarea frumosului uman, a frumosului exprimat prin culoare. Prezentă pentru prima dată la Vatra Dornei, pictorița și profesoara Emilia Burlacu, care a expus lucrări reușite, în mai multe tehnici, a explicat unele din simbolurile lucrărilor sale și s-a alăturat membrilor Asociației Scriitorilor și Artiștilor din Țara Dornelor. Expoziția va fi deschisă pe tot parcursul lunii septembrie.
Sunt pe zi ce trece tot mai puțini! A plecat dintre noi omul de cultură Gheorghe Patza. Un personaj aparte, cu multă putere de muncă, fin observator și critic obiectiv al societății românești, cu un simț al umorului foarte dezvoltat și o sobrietate a deciziilor în momentele cheie de invidiat. A lăsat în urma sa o bogată moștenire culturală, la care mulți nici nu visează. Va rămâne peste ani și va fi cunoscut ca o mare personalitate a Țării Dornelor. Îi vom păstra vie amintirea peste ani și recomand tuturor să-i citească lucrările, sunt foarte multe la care am râs cu lacrimi, de la cap la coadă, sunt altele din care m-am inspirat și eu și unele ce mi-au transmis o stare de bine și am rezonat cu ele. Cred că acesta este cel mai bun omagiu pe care îl putem oferi omului de cultură Gheorghe Patza. Dumnezeu să-l ierte și să-i răsplătească truda!