Dornisme de municipiu

Calvarul

Începând din primăvara acestui an, Dorna a fost supusă și de-a lungul și de-a latul ei, unor lucrări de canalizare și refacere a rețelei de apă potabilă, care prin amploarea lor, în plin sezon turistic, au făcut ca stațiunea să arate ca după bombardament. Lipsa de organizare a celor care execută aceste lucrări au făcut să fie afectate toate cartierele orașului aproape simultan.

Locuitorii s-au trezit cu străzi “arate” la propriu, cu gropi imense, care au stat și stau încă neasigurate, periclitând siguranța circulației, atât rutiere, cât și pietonale. Aceste noi rețele de apă, care ar trebui să ducă la o îmbunătățire, atât a distribuției cât și a calității apei, crează, prin modul cum sunt executate, probleme tehnice încă din start locuințelor care sunt racordate la noua rețea. Branșarea noii rețele la subsolurile blocurilor este făcută la un nivel calitativ mai mult decât îndoielnic, blocurile trezindu-se în momentul de față cu robineții din subsoluri anulați, singura posibilitate de închidere a apei, în caz de avarie, rămânând robineții din căminele montate în afara blocurilor. Nu ar fi nici o problemă, dacă accesul la aceste cămine ar fi la îndemâna oricui. Dar nu este așa!

Capacele noilor cămine sunt foarte greu de deschis, chiar și de specialiștii firmei care le montează. Ce se vor face locatarii, atunci când în miez de noapte, vor avea nevoie de o intervenție, în cazul unei avarii la instalațiile interioare? Sesizările locatarilor după primele avarii care au apărut după cuplarea la noua rețea, au rămas deocamdată fără nici un rezultat din partea celor care vor prelua această nouă rețea de apă potabilă (ACET Vatra Dornei). Credem că este un prim semnal de alarmă pe care îl tragem în legătură cu această lucrare de amploare și sperăm să nu ne trezim și cu alte surprize neplăcute.

Europa sau lumea a treia?

Nivelul de civilizație a unui oraș poate fi dat și de condițiile în care lucrează cei din “sănătatea stradală”. “Gunoierii” ni se pare un termen prea dur, tocmai de aceea preferăm termenul vestic, acela de “oameni care au grijă de sănătatea orașului”. I-am urmărit timp de câteva seri pe lucrătorii de la SC Ecologica și nu am putut să nu ne înduioșăm de condiția lor, dar mai ales de modul în care trebuie să-și facă treaba. Am mai scris în urmă cu câțiva ani despre modul primitiv și inuman în care femeile angajate în acest serviciu spărgeau gheața de pe trotuarele din centru (una dintre obsesiile primarilor).

Femeile, chiar și în vârstă unele dintre ele, transpirau abundent, zdrobind cu putere gheața, de cele mai multe ori fără finalitate. La acea vreme, în fruntea orașului aveam un primar care nu rata niciun moment să-și arate la nivel declarativ admirația și respectul pentru femei. Toată acea muncă inumană se putea face altfel, evident, însă trebuie să-ți pese și totodată să găsești soluții. De fiecare dată când suntem nevoiți să trecem strada pentru a scăpa de norul de praf produs de măturătoare, ne gândim la acele femei care-și fac simțită prezența în întunericul nopții, nu prin hârșâitul măturii, ci prin tusea cauzată de praf, ca la mamele noastre. Dacă mama mea ar fi fost în locul uneia dintre aceste femei, ce-aș face? I-aș cumpăra o mască și o pereche de mănuși, cu siguranță.

Apoi m-aș îngriji că are unde să facă o baie după ieșirea din schimb. Bine, dar toate astea trebuie să le asigure Primăria! Da, și chiar se întâmplă acest lucru în alte orașe, însă nu în Dorna. La noi încă se mai ridică gunoiul din coșuri cu mâna goală, sau chiar din container, ca în fotografia alăturată. Cei mai mulți dintre noi întorc capul când asistă la așa ceva, sau, dacă se uită, nu reacționează, deoarece face parte din firescul nostru de zi cu zi. Ce vor spune edilii noștri, după ce vor fi citit acest articol? În primul rând că “nu sunt bani” (placa actualei echipe administrative) sau că “să zică mersi că au un loc de muncă”. Îi lăsăm pe cititorii noștri să reflecteze asupra acestui subiect, iar când trec pe lângă acești oameni, n-ar strica puțină înțelegere față de munca lor.

Instalațiile de iarnă ne pun stâlpii la pământ

Jurnaliștii ORION MEDIA l-au întrebat pe primar de ce nu dă jos ghirlandele de Crăciun, iar acesta a răspuns: “Costă la fel de mult ca să le dai jos, ca atunci când le pui. Așa că am preferat să le lăsăm!”. O economie de bani nu strică niciodată, însă stâlpii pe care tot trebuie să-i îndrepte cei de la EON nu costă? Anul acesta au îndreptat 3 stâlpi, după ce mașini cu gabarit mare au agățat instalațiile, îndoind stâlpii până la jumătatea carosabilului.

Chiar dacă intervenția s-ar face gratuit și tot ar fi motive să le dăm jos după sărbătorile de iarnă, sau măcar la sfârșitul iernii. Aerul de kitch pe care-l dau în restul anului nu l-au observat doar ziariștii, ci mulți dorneni care au un simț al esteticului. Cât despre argumentele primarului, acesta ar trebui să reconsidere oferta celor care montează instalațiile, și să ofere un unic preț și pentru pus și pentru dat jos.