Boomerang: România şi „bacteria ucigaşă”

Ca şi cum nu eram decimaţi de suficiente boli, atât cei în vârstă, cât şi cei tineri, care sunt mult mai bolnavi decât am fost noi sau părinţii noştri, la sfârşitul lunii ianuarie a apărut brusc o „explozie” de Ecoli care a curmat viaţa a trei copii nevinovaţi şi a spitalizat alte zeci.

La peste o săptămână şi jumătate de când s-a declanşat această epidemie naţională, se caută sursa şi cauzele care au declanşat-o. Și pe o „isterie” naţională, se cer vinovaţi şi, mai ales, capete căzute. Aşa am fost noi „structuraţi” de-a lungul istoriei: niciodată nu am fost noi vinovaţi, întotdeauna altcineva!

„Bacteria ucigaşă” care ne omoară sistematic pe toţi, indiferent de vârstă, e cea care a „înflorit” şi s-a dezvoltat pe un mediu de cultură bine pregătit de cea mai nocivă „bacterie” dezvoltată în „laboratoarele” PCR, în decembrie 1989: regimul iliescean, dublat şi mult mai parşiv de cel al structurilor vechii securităţi.

Cei care, ieşiţi în stradă în decembrie 1989, am crezut naivi că drumul spre „lumea liberă” şi democraţie e o „autostradă” din RFG, pe care să gonim victorioşi, aveam să ne dăm seama în numai câteva luni că poarta larg deschisă spre „libertate” e o capcană. E drept că nu mulţi ne-am „prins” la timp de ce s-a întâmplat nici atunci şi mulţi nici acum.

boomerang_politicieni_adunare

Și pentru că în naivitatea noastră cu toţii credeam că democraţia va fi instaurată prin lege, „tovarăşii” cei cu state de serviciu la şcolile moscovite şi practică stahanovistă în „marea colectivizare” din anii ’60 ne-au „liniştit” cu o cascadă de mineriade care nu ştiu cât ne-a înspăimântat pe noi, dar sigur a îngrozit Europa, cea pe care o dădusem pe spate cu o „revoluţie” în direct la Televiziunea Română Liberă.

„Cultura” de bază a acestor „bacterii” a fost şi este manipularea pe absolut toate planurile. Nici o altă ţară din Europa de Est nu a trecut printr-o perioadă atât de „sălbatică” ca România. Am ajuns acum, după 26 de ani, un caz unic în Europa: am pierdut, pe timp de pace, 1.600 de miliarde de euro, reprezentând activele din industrie, agricultură, infrastructură, rezerve de minereuri, petrol şi gaze, ramuri strategice ale economiei.

Și dacă mai amintim şi faptul că, la 1 ianuarie 1990, eram singura ţară din Europa fără un dolar datorie externă, avem o „radiografie” exactă a ceea ce a însemnat pentru noi mediul pe care ni l-au pregătit cu multă „grije” bacteriile. După ce am fost temeinic pregătiţi şi totul a fost clar că indiferent ce vom vota noi vor ieşi numai oameni lor, care vor avea grijă numai de prosperitatea lor şi a neamurilor lor până la cine ştie cine a câta ramură de rudenie şi alianţă, au trecut la „demolarea” statului.

Au distrus sistemul sanitar de la bază spre vârf, în aşa fel încât să nu se poată redresa din mers sau din inerţie. Liceele sanitare şi şcolile sanitare post liceale, care zeci de ani au generat cadrele de bază în toate specialităţile necesare unui spital, au fost rase din sistemul de învăţământ, apărând în loc nişte „şcoli surogat” care scot pe bandă rulantă ceva ce nu seamănă cu nimic.

Odată ajunşi în sistem, aceşti aşa-zis specialişti încep să facă un voluntariat, adică practică medicală propriu-zisă. Acest lucru necesită timp, perseverenţă personală şi cadre medicale dispuse să stea lângă tine să îţi arate ce ar fi trebuit să ştii din şcoala fantomă care ţi-a oferit extrem de uşor o diplomă.

Nici pentru medici, lucrurile nu au fost lăsate în cursul normal. Pe interese de grup şi personale au apărut o puzderie de facultăţi de medicină care au scos un număr record de absolvenţi. Și nu că nu ar fi fost nevoie de ei, dar subfinanţarea premeditată şi permanentă a sistemului de sănătate îi alungă peste hotare, acolo unde eforturile lor sunt răsplătite pe măsură.

Cei rămaşi aici fac tot ce pot şi cum pot în funcţie de ce „noroc” au avut la un spital mai bun şi cu ceva dotări şi personal cu experienţă. Dar ce faci în mediul rural unde în 2014 erau cu 50% mai puţini medici decât în 1970?!

Suntem departe de a fi epuizat toate problemele majore din sistem în condiţiile în care nici măcar specialiştii din interior, cei care au modificat legile din domeniu, nu mai ştiu ce variantă ar fi mai bună. Înnebuniţi de amploarea şi extinderea în teritoriu, toţi caută bacteria ucigaşă. Oameni buni, este sub ochii voştri: priviţi în Parlament! Câte bacterii am ales în 26 de ani!

1 comentariu publicat:

  1. iorga

    Exista raspunsuri punctuale la toate, spatiul insa nu ar permite, dar, adunate la un loc toate raspunsurile duc la un singur rezultat *prostia omeneasca*. Daca romanii nu ar suferi de ea, astazi nu am avea in parlament – de fapt nimeni nu stie cati – un numar nedefinit de *infractori*. Ce fel de tara este condusa de legi promovate si votate de *mincinosi, corupti si hoti ?. Cautati prin toate *rotitele* administratiei si, ve-ti gasi oameni *trasi pe acelasi calapod*.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.