Dornisme de iunie

“Vaca de muls”, un mit fals

În momentul în care proprietarii asociației de locatari nr. 1 au ezitat în a fragmenta asociația în 2-3 mai mici, oameni din sânul puterii locale au interpretat că asociația nu poate fi reorganizată deoarece există opoziție din partea actualei conduceri a asociației, pe motiv că acolo ar exista “o vacă de muls”. Pe diferite voci, se propagă acest neadevăr, care nu face decât să sporească neîncrederea oamenilor și ideea că, într-adevăr, cei care conduc astfel de asociații au numai și numai interese financiare.

Acest nou tip de intoxicare are la bază, în primul rând, incapacitatea actualei guvernări locale, de a rezolva o situație care trenează de ani de zile, la cea mai mare asociație din oraș. Indecizia, și de-o parte și de alta, nu face decât să agraveze de la un sezon la altul, atât situația asociației, cât și posibilitatea redresării financiare a furnizorilor care se văd nevoiți să accepte, în continuare, debite foarte mari din partea acestei asociații. Prin acest tip de propagandă, se continuă acreditarea ideii că sumele exorbitante plătite în ultimul sezon de iarnă pentru căldură și apă caldă, se datorează proastei gestionări din partea asociației, și că, de fapt, nu prețul majorat cu peste 100% în ultimii doi ani a dus la această situație, ci încercarea permanentă în a ascunde lipsurile înregistrate de-a lungul timpului în această asociație.

Adevărul este cu tot altul, și, cu siguranță, e știut și de cei care intoxică populația, indiferent de ce poziție politică ocupă, atât la nivel de oraș, cât și la nivel de județ. Chiar și cei interesați în a prelua o posibilă asociație, știu în amănunt problemele legate de situația actuală, fie că ne referim la problemele de ordin tehnic, fie la cele financiare. Până când nu se va asuma răspunderea, atât din partea administrației, cât și a proprietarilor din această asociație, de a “rupe pisica” și a se face într-adevăr curățenie în această asociație, locatarii se vor confrunta cu aceleași probleme, care, de la un sezon la altul, s-au agravat.

A dispărut motivația muncii din sistemul bancar?

Întrebarea de mai sus se justifică, ca urmare a faptului că la concursul organizat pentru titularizarea postului de manager la spitalul municipal Vatra Dornei, din cei trei candidați, doi proveneau din sistemul bancar dornean. Mai mult decât atât, câștigătorul final, Valentin Stan, era chiar directorul sucursalei Raiffeisen Bank. Întrebarea care se naște firesc este: e mai fragil sistemul bancar din România decât cel sanitar? Și asta într-un moment în care spitalul dornean riscă să fie declasat în categoria a 5-a, adică în ultima categorie de spitale din țară?

Despre ce înseamnă această declasare, vom reveni, și asta deoarece cetățenii doresc să fie informați în legătură cu calitatea serviciilor medicale ce vor fi oferite în următorii ani, de singurul spital din zonă. În ceea ce-l privește pe noul director, acesta nici bine nu și-a luat postul în primire, că s-a și trezit admonestat de medicii din spital, cu privire la îndoielile legate de modul în care a decurs concursul de ocupare a postului, dar și în gura târgului, speculându-se faptul că ba a primit subiectele înainte de concurs, ba că ar fi rudă cu soția lui Costel Ungureanu, adică nimeni altul decât șeful comisiei de organizare a concursului.

Foarte multă lume își pune întrebarea dacă nu există o incompatibilitate între postul ocupat prin concurs de noul manager, și faptul că, în același timp, deține prin familia sa, un laborator de analize medicale? Mai mult decât atât, medicul specialist de laborator, angajat al firmei, este, în acelaşi timp, și medicul de laborator, angajat al spitalului municipal Vatra Dornei. Nu avem absolut nimic cu doctorița în cauză, dimpotrivă, din ce am aflat noi, dumneaei ar fi fost chiar îndreptățită să participe și să câștige concursul, de vreme ce cunoaște extrem de bine problematica spitalului, lucrând în cadrul laboratorului de analize medicale, dar și ocupându-se în ultimii doi ani de procedurile necesare pentru obținerea atestatului spitalului Vatra Dornei.

Ceea ce i-a înfuriat pe unii medici din spital a fost faptul că un coleg de-al lor nici măcar nu a putut să-și depună dosarul pentru participarea la concurs. La o ședință din cursul săptămânii trecute, ce urma să stabilească interimatul la conducerea spitalului până la numirea pe post a noului manager, au fost aduse aceste reproșuri consilierului local Costel Ungureanu (noul “Rodica Albei” din administrația dorneană?), de către medicii prezenți la ședință. Pe surse, am aflat, că primul lucru pe care l-a făcut noul manager, a fost să sune la firme mari furnizoare de aparatură de laborator, deși, din ceea ce știm, prioritățile spitalului Vatra Dornei sunt cu totul altele.

Toate aceste lucruri adunate la un loc, vor alimenta și mai mult imaginația dornenilor, care încep să realizeze că toate aceste demersuri, mai mult sau mai puțin legale, au fost făcute de către cei care conduc orașul (și de apropiații acestora) ca să i se dea un “semnal” investitorului și omului politic… Roman Boca. Dacă așa stau lucrurile, încheiem cu un citat din William Shakespeare: “Un preț atât de mare, pentru un viciu atât de mic”…

O poveste de viață: Octavian Țăran

Realizând o emisiune TV în Poiana Stampei, cu Maria Țăran, gospodina cu o grădină fabuloasă, jurnaliștii ORION Media au tras cu ochiul la cuponul de pensie al soțului, domnul Octavian Țăran. Stârniți de curiozitatea provocată de această pensie mică, aceștia au îndrăznit să-l întrebe pe “nea Tavi”, unde a muncit, de vreme ce are așa o pensie?

pg2Dornism3TaranOctavian

Ei bine, au rămas cu toții cu gura căscată când acesta a început să le povestească cum a lucrat timp de 48 de ani la pădure, ca drujbist, corhănitor, fasonator, cum a stat în cabane forestiere, pline de ploșnițe, necăjiți și înghețați iarna, cum veneau acasă o dată la două săptămâni (cu o pâine de 2 kg și 3 kg de făină), cum au străbătut toți munții și toate văile, de la Dornișoara și până la Lacul Lala, umblând în tractoare, în combuze, și cum a răzbătut prin cei 48 de ani de muncă grea în pădure, ca să prindă și anii de pensie.

Domnul Țăran a prestat o muncă calificată, deși le-a făcut și pe cele necalificate, pentru că trebuia să le facă și pe acelea cineva. Își amintește cum îl lăuda fostul director Regnafor, domnul Bacalu, pentru “realizarea planului”. Cea mai mare durere a dumnealui, nu e pensia de mizerie pe care o primește după aproape jumătate de veac de muncă, ci ce se întâmplă cu pădurea. Și el, și colegii lui de muncă, sunt uluiți de mizeria din păduri. Devin nostalgici, amintindu-și cum nu rămânea nimic în pădure, fiind valorificată și cetina, și cepurile, absolut totul. Multora nu le-ar veni să creadă acum că din acestea se făceau uleiuri sau îngrășământ.

Nea Octavian ne-a declarat: “Muncesc cu Maria de dimineață până seara în gospodăria noastră. Nu ne lipsește nimic, însă pensia e de mizerie, după 48 de ani de muncă. Mai scoatem un bănuț de pe urma muncii noastre, din ceea ce mai vindem de prin grădină. Mă doare sufletul să văd ce se întâmplă cu pădurea. În câțiva ani e gata! E un haos de nedescris. Nu se curăță după exploatare. Pe vremea mea era farmacie. Păcat! Sper să se trezească românii, până nu e prea târziu”.

Domnul Țăran și-a descărcat sufletul, apoi s-a dus din nou la treabă, pentru că animalele, albinele, grădina, nu le ții cu vorbe.

1 comentariu publicat:

  1. Anonim

    Buna ziua tuturor,
    In primul rand,nu sunt si nici nu voi fi vreodata noul „Rodica Albei” intrucat nu am pretentia de a le cunoaste pe toate si de a fi bun la toate.Dimpotriva…..
    In al doilea rand,era foarte simplu sa fiu sunat si sa dau lamuririle necesare cu privire la organizarea concursului de la Spital.Nu m-am ascuns si nici nu ma voi ascunde niciodata,pentru ca tot concursul si examenul s-au derulat total transparent.Neadmiterea d-nei doctor Teodorescu la examen se datoreaza lipsei unor cursuri de management in domeniul economic sau de master in domeniul sanitar sau economic,astfel cum prevede Regulamentul de organizare si desfasurare al concursului de ocupare a postului de manager.
    In al treilea rand,nu sunt nici eu,nici sotia mea,ruda cu noul manager-Valentin Stan-
    In al patrulea rand,de cand s-a scos la concurs postul de manager al spitalului dornean,sa stiti ca ati cam fost departe de realitate cu toate articolele publicate.
    In al cincilea rand,mie chiar imi pasa de ceea ce se intampla cu spitalul dornean,pentru ca oricare din noi putem fi oricand pacienti ai acestui spital.In fiecare sedinta am informat colegii si dornenii cu privire la situatia spitalului.Spitalul este un bun al tuturor dornenilor si locuitorilor din bazinul Dornelor,si nu numai.
    in ultimul rand,daca nu ma implicam-pana in luna mai am fost presedinte al consiliului de administratie al Spitalului- ati fi spus ca nu-mi pasa de Spital.Daca ma implic,ma denumiti „noul Rodica Albei”.Nu e fair-play.
    Eu va port aceeasi stima in continuare,
    Va multumesc.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *