Doctorul Aurel Scurtu și-a încheiat mandatul de director al spitalului. Nu a mai dorit să candideze pentru un nou mandat, deși a condus spitalul timp de 13 ani. Maternitatea, precum și Secția de Boli infecțioase, au intrat tot în administrarea domniei sale. Indiferent ce s-ar spune despre perioada în care Aurel Scurtu a fost director, cu siguranță iese pe plus, cum ar spune politicienii, iar asta deoarece clădirea spitalului și a maternității au fost renovate integral.
Secția de Boli infecțioase rămâne o pată neagră, în ciuda profesionalismului medicilor și a asistentelor, nu numai pentru dumnealui, ci și pentru primarii care au avut-o în administrare, indiferent că spitalul aparținea sau nu de administrația dorneană. Despre cât de complicate sunt lucrurile în legătură cu proprietarul acestei clădiri, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, am mai scris, așa că nu mai revenim acum asupra acestui subiect.
Fostul director a acceptat invitația Monitorului de Dorna pentru a face un bilanț al anilor în care a condus spitalul, așa că îl lăsăm pe dumnealui să își prezinte punctele tari și punctele slabe din mandat. Aurel Scurtu, chiar și în calitate de director, a avut multe calități, însă va rămâne cu o mare neîmplinire, aceea de a ne trezi la finalul mandatelor domniei sale cu doctori care ori se pensionează, ori pleacă din spital. Întrebarea următoare este pe buzele tuturor:
„De ce alte municipii au reușit să își atragă medici specialiști, iar noi nu?”
Răspunsul ar putea fi unul destul de complex, iar cel în măsură să răspundă nu este doar Aurel Scurtu, ci și cei care au condus orașul până acum. În doi sau trei ani, spitalul dornean va rămâne fără medici. Mai bine zis, cu vreo trei medici, unul pe fiecare secție. La Interne se pensionează doctorul Costin, iar doctorul Tarța este pensionat deja. Mai rămâne doar doctorul Costea. La Chirurgie mai rămâne doctorul Rusu, doctorii Scurtu și Corfaru urmând să se pensioneze. La Pediatrie se pensionează doctorul Cotlarciuc, rămânând un singur medic, Perla Bereznițchi.
Din păcate, l-am pierdut și pe doctorul Bruja, un ortoped de excepție, plecat recent la Câmpulung Moldovenesc. Gurile rele spun că dacă directorul ar fi fost mai puțin rigid, dacă ar fi fost mai flexibil în relația cu Bruja, acesta ar fi continuat colaborarea cu Spitalul Municipal. Tocmai aici am putea vorbi despre calitatea unui om, care se poate transforma într-un defect, într-o altă conjunctură. Poți să îți demonstrezi calitățile manageriale, negociind la sânge un aparat medical, făcând o economie de mii de euro prin încăpățânarea ta, iar aceeași încăpățânare se poate dovedi un defect atunci când nu știi să gestionezi o relație umană, colegială chiar, finalizată prin pierderea unui medic.
Nu știm ce s-a întâmplat cu adevărat între cei doi, însă ceea ce știm este că nu mai avem medic ortoped. La Maternitate ne întâlnim cu aceeași situație, și anume că doctorul Negrea se va pensiona, iar doctorul Godoroja mai rămâne pe baricade atât cât poate. La Infecțioase se pensionează ambii medici, atât doctorul Ormeny, cât și doamna doctor Bosancu.
În Policlinică ne întâlnim absolut cu aceeași situație, iar lista este izbitor de asemănătoare cu enumerarea de mai sus. În ciuda faptului că primarul și consilierii locali sunt agitați în legătură cu declasarea spitalului cu o clasă, dacă nu se fac în scurt timp investiții de peste 6 miliarde de lei vechi, adevărata problemă este lipsa medicilor, și perspectiva și mai sumbră, aceea de a ajunge la un blocaj, cauzat de această lipsă. Fiind un subiect de o importanță vitală pentru oraș, dar și pentru Țara Dornelor, vom reveni cu alte detalii.
Am un deosebit respect pentru domnul doctor Aurel Scurtu. Și nu numai ca medic, ci și ca director, dar și ca ca un om cu un suflet nobil și un caracter ales! Îi mulțumesc și îi doresc tot binele pe care îl merită!
Numai bine și tot respectul pentru domnul doctor Aurel Scurtu!