Capcanele dietelor de slăbire. Interviu cu Larisa Cristea, nutriționist la Dorna Medical

Pe vremea pictorului Rubens, acum patru secole, canonul de frumusețe era diferit de cel de astăzi, idealul feminin fiind reprezentat de femeia mai mult decât voluptuoasă pe care astăzi specialiștii ar încadra-o cel puțin la „Obezitate de tip I”, cu un exces ponderal de 5-10 kilograme față de normal.

În anul 2018, prototipul estetic promovat în privința Evelor este cel al femeii suple, cu măsuri cât mai apropiate de intangibilul 90-60-90. „Cu cât ești mai slabă, cu atât ești mai frumoasă” pare a fi mesajul transmis de mass-media. Sub influența acestei tensiuni, transferate în sfera socială, femeile ajung să țină diete după ureche, să se supună unor regimuri draconice, să se pedepsească cu scopul de a pierde kilogramele în plus.

„Costurile” asupra stării de sănătate pot fi foarte mari, imposibil de estimat la o primă vedere neavizată. Vă dați seama la ce chin e supus un organism care trece prin atâtea efecte „yo-yo”, prin îngrăsări și slăbiri succesive Lupta e una dificilă, iar abandonul ei și refugiul în dulciuri, destul de previzibil. Despre greșelile pe care le facem în dietă, capcanele slăbitului, puterea motivației, dar mai ales, sănătate, vom discuta cu Larisa Cristea, nutriționist-dietetician la Dorna Medical.

1. Care credeți că este cel mai mare păcat al omului modern în privința alimentației? Unde greșim sau care sunt alegerile alimentare pe care ar trebui să le evităm?

Păcatul omului modern este modul în care tratează alimentația. Eu, ca specialist, îl văd în felul următor: mănâncă în viteză, mănâncă în timp ce face altceva (telefon, laptop, tv), mănâncă compulsiv seara (pentru că ignoră senzația de foame o zi întreagă) sau ronțăie toate ziua pentru că nu-i așa, nu are timp să mănânce.

Consider că trebuie să acordăm o mai mare atenție alimentației, să ne organizăm, să nu o mai tratam cu indiferență, ca mai apoi să ne plângem de felul în care arătăm, să ne frustram, să ne judecăm aspru. Haosul din viața oamenilor îi determină să aibă o imagine proastă asupra propriei persoane doar pentru că simt că pierd controlul din ce în ce mai mult. De aici, devine un cerc vicios.

2. Cum ar trebui să ne alegem, cele care dorim, dietele de slăbire? Sunt anumite criterii după care ar trebui să ne ghidăm?

Ar trebui să ne ghidăm mai puțin pe ceea ce face vecina și mai mult pe propria persoană! Marea majoritate a pacienților mei au un istoric lung de diete care ce să vezi, îi îngrașă din ce în ce mai tare. Alimentația noastră trebuie să fie personalizată, după programul nostru, după alimentele pe care le consumăm și preferăm. Nutriționistul este cel poate face acest lucru, nu vecina de la etajul 4 care este și ea din ce în ce mai pufoasă, dar plină de sfaturi.

3. Am văzut că în ultimii ani ați fost implicată în numeroase campanii de educație nutrițională în grădinițe și școli. Ce sfat le-ați oferi părinților preocupați de alimentația și sănătatea copiilor lor?

Activitatea mea în grădinițe și școli este tocmai pentru a le da o mână de ajutor atât copiilor, cât și părinților. Sfatul meu pentru părinți este să acorde o mai mare atenție calității alimentelor, precum și cantităților. Mult nu înseamnă bun! O farfurie plină nu înseamnă neapărat sănătate. Consider că propriul exemplu este cel mai mare ajutor. Părinții cu o alimentație dezechilibrată vor întâmpina de cele mai multe ori probleme în alimentația copilului.

4. Există cu adevărat „o listă de alimente interzise cu desăvârșire”? Dacă renunțăm la pâine și dulciuri chiar vom slăbi?

Nu există o listă cu alimente interzise, deși unii pacienți vin convinși că au nevoie de o lista neagră și una albă. Există într-adevăr alimente care nu ar trebui să facă parte din alimentația noastră zilnică. Ceea ce facem zi de zi contează, nu o ieșire ocazională la pizza. Subiectul pâinii și al dulcurile va fi mereu de actualitate. Depinde câtă pâine și câte dulciuri mâncăm pe zi/săptămână/lună. Contează CANTITATEA! Dacă învățam să mâncăm cât trebuie și când trebuie, vom slăbi având în dietă noastră și pâine și dulciuri.

5. Cum se resimte un organism pe care s-a experimentat cure drastice de slăbire, mâncat compulsiv, înfometare?

Un organism chinuit. Un organism obosit și lipsit de energie. Cei care experimenteza multe diete își pierd încrederea. Ajung într un punct în care grăsimea este din ce în ce mai mare și nimic nu mai dă roade. Până nu ne vom educa să mâncăm sănătos și echilibrat, vom fi tot mai pufoși și frustrați.

6. A venit toamna și odată cu ea, posibilitatea de a opta pentru un regim bazat exclusiv pe fructe. Pe internet există „dieta cu struguri”, „dieta cu mere”, „dieta cu prune”. Sunt sănătoase, la ce riscuri ne supunem?

Genul acesta de diete ne îngrașă și ne dezechilibrează. Vin eu cu o întrebare. Câte fructe putem mânca și până când? Crede cineva că după 1 săptămână de fructe și revenirea la alimentația de dinainte va rămâne la aceleași kilograme? Am slăbit patru kilograme și vom pune cinci înapoi ca să mai avem unul amintire.

7. Cum ne setăm corect așteptările în ceea ce privește rezultatele dietei? Vin la dumneavoastră pacienți care vor și vă cer „metoda-minune” prin care să piardă într-un timp record 30-40 de kilograme?

Cred că 90% din pacienți și-ar dori rezultate miraculoase. Trebuie să fim realiști, să vedem de la ce greutate pornim și ce compoziție avem. În cabinet, lucrez cu aparatura necesară pentru a vedea procentele de grăsime, cantitatea de țesut muscular și apă. Abia după asta ne putem face o idee despre rezultatele pe care le așteptăm.

8. De ce avem pofte mai multe când suntem la dietă? După o perioadă de multe restricții, am vrea să mâncăm preparate de care, în mod normal, nici nu ne atingem. Unii sunt ispitiți de jumări, dulceață, chipsuri, chiar și șuncă cu pâine caldă.

Frustarea adunată după o perioadă de restricții alimentare ne va împinge spre orice aliment care ne creează confort. Un confort sufletesc. Iar cu cât restricția este mai mare, cu atât vom pierde controlul mare tare și vom deveni mai compulsivi.