Iubesc diminețile răcoroase, când știu de la prima oră pentru ce am în față o zi care se arată a fi minunată încă de la primele raze ale soarelui. Nu-mi lipsește nimic pentru a fi la fel de optimistă și încrezătoare ca de obicei. Unul din motivele pentru care iubesc diminețile și proiectele duse la bun sfârșit e bine știut de mine. Faptul că Dumnezeu ne-a dăruit nouă, oamenilor, minte, suflet și cuvânt.
Miercuri, într-un final de aprilie 2018. Poate fi o pagină de jurnal, o amintire din atâtea multe altele, o zi obișnuită de primăvară din calendar. De această dată știu că e o întâlnire pe care nu mi-o imaginez decât surprinzătoare și benefică. Sunt cuprinsă de emoții constructive. Știu că undeva, în doar câteva clipe, mă întâlnesc cu oameni dragi și mă așteaptă copilăria la ea acasă. La școală.
Vă întrebați probabil unde, la care școală. Într-o localitate dragă mie, curată, îngrijită, bine gospodărită, vestită pentru autenticitatea și valorificarea tradițiilor și o școală ce ține pasul cu noutatea, modernitatea, simțul responsabilității, respectul pentru ceea ce este bine, frumos și util. Poiana Stampei.
Nu sunt surprinsă de ceea ce descopăr chiar la intrarea în școală. Cu ingeniozitate și creativitate elevii și dascălii lor, ca într-o expoziție de profesioniști, ne demonstrează o măiestrie artistică. Sofisticate obiecte construite din deșeuri plastice. Le bănuiesc, chiar dacă nu-i cunosc încă, preocuparea lor pentru binele tuturor. O comunitate curată, o conștiință ce gândește și clădește viitorul.
Săli de clasă animate de elevi pregătiți pentru diverse activități. E doar săptămâna pe care o numim mai altfel. Când se uită de catalog, de chingile programei școlare, când propunerile, numeroase de cele mai multe ori, se înșiruie nevinovate, ca mărgelele, și așteaptă să li se deschidă porțile și într-un salt să o zbughească spre ieșirea principală.
Desene, creații proprii, flori pe holurile școlii gimnaziale, care suportă cu stoicism forfota celor mici. Priviri luminoase, ochi scormonitori, zâmbete. Copilăroși și pregătiți pentru cunoaștere. Nu le lipsește curajul celui care își dorește să fie un învingător. Să-și depășească limitele, să se confrunte cu necunoscutul și să devină cercetători, exploratori ai universului.
Să nu uităm de cei care-i țin de mână, le arată drumul, le șlefuiesc caracterele, le îndrumă pașii, îi încurajează, îi susțin în momentele dificile, îi ascultă și-i iubesc. Ei, educatorii, dascălii, care le vorbesc despre omenire, despre perseverență și muncă, despre împliniri și realizări, despre suflet și din suflet.
Nimic regizat. Copii, cum îmi place mie să le spun elevilor, adunați în jurul doamnei director, prof. drd. Dorina Paicu, profesoara lor de Limba și Literatura Română, care umplu sala de clasă de căldură sufletească. Știm cu toții că este o întâlnire cu povestea, cu lectura, cuvântul scris. O întâlnire între coordonatoarea Cenaclului Literar „Cornelia Maria Savu” din Vatra Dornei, adică subsemnata, și membrii Cercului de lectură „Exploratori în lumea cărților”.
Le-am vorbit pe scurt despre scriitoarea dorneană Cornelia Maria Savu, care a debutat timpuriu, în perioada liceului, a devenit o poetă cunoscută de timpuriu, a publicat în reviste de specialitate, literare, a scris proză și, din păcate, a plecat în veșnicie mult prea devreme. Apoi, serioși, curioși, întrebători, cunoscători în ale literaturii pentru vârsta lor, nu s-au sfiit să pună întrebări, să-și lămurească nedumeririle. A fost un dialog decent între noi.
Dintre ce ne-am povestit și ne-am confesat am tras concluzii diversificate. Despre creativitatea care nu are vârstă. Poți deveni creator de literatură. Dacă ai imaginație susținută de multă lectură, dacă ești îndrumat și perseverent atunci începe munca. În situația celor mici implicarea în cercul de lectură, comentariile originale, gândirea critică și dezvoltarea personală dau rezultate.
O deschidere spre comunicare, o plăcere accentuată a diversificării lecturilor. Că scrisul poate fi o evadare dintr-o realitate care-ți este ostilă. Cum și când reușești să scrii. Cum îți scapă o idee dacă n-ai reușit să o notezi. Detalii despre tehnicile de redactare.
Dacă lectura te relaxează, dacă îți oferă posibilitatea îmbogățirii tale spirituale, dacă reușești să devii mai bun, altruist, tolerant, înțelept, atunci citește. Cărțile de pe rafturile bibliotecilor îți trimit ocheade, fii pregătit să le primești. Am povestit despre primii pași timizi în arta cuvântului scris. Cum la început o coală albă te hârtie te intimidează, apoi îți devine prietenă și începi să te confesezi.
Creezi un univers, descoperi un personaj care are un nume și poate deveni un erou, te joci de-a jurnalul, de-a reportajul, de-a poezia anotimpurilor, de-a versul scurt și cu rimă, treptat îți dăruiești o frumusețe artistică în exprimare, începi să publici, să fii apreciat, să fii cunoscut. Scrisul nu ține socoteală dacă ai deschis ochii în lumea satului sau într-o metropolă. El nu discriminează. Este sincer, onest cu cel ce mânuiește cuvântul.
Iar tu, ca un adevărat creator de literatură, nu încerca să te minți. Fii sincer cu tine, fii obiectiv. Recunoaște valoarea adevărată și apreciază valoarea. Ia aminte la cei care te îndrumă și clădește-ți propriul stil. Fii încrezător în propriile forțe. M-a bucurat, de asemenea, și regăsirea cu un fost licean, elev de-al meu, astăzi profesor la Școala Gimnazială din Poiana Stampei, Codrin Drăghici, care mi-a adus aminte de orele noastre de literatură, deși numărul anilor s-a cam scurs de atunci. Acum este un exemplu pentru cei mici prin a le recomanda cărți valoroase spre lectură.
Cuvinte elogioase la adresa celor prezenți au fost adăugate o dată în plus de doamna director, prof. drd. Dorina Paicu, cea care le cunoaște preocupările, încercările, rezultatele muncii lor. Ca o completare a discuțiilor noastre, într-o atmosferă destinsă, muzica a pus stăpânire pe sufletele noastre. Melodii interpretate la chitară și voce de eleve din clasa a IV-a, îndrumate de domnul profesor Vasile Chiforescu.
Ne-am rezervat lectura creațiilor celor mai curajoși la întâlnirea în cadrul Cenaclului Literar „Cornelia Maria Savu”, la Vatra Dornei, în a treia miercure a fiecărei luni, la Biblioteca „G. T. Kirileanu”, la ora 14:00. Pentru că deja ne considerăm prieteni prin dragostea noastră pentru lectură sunt sigură că reîntâlnirea noastră va da roade.
Ar fi minunat ca activități de acest gen să se realizeze cu elevi din tot Ținutul Dornelor pentru ca ei să se cunoască, să devină buni comunicatori, să lege prietenii. E important să fie susținuți de familie, de școală, de comunitate. Iar o comunitate conștientă că pune o temelie puternică la formarea unui copil pentru a deveni un om deplin este de apreciat. Am aflat de gestul mărinimos al autorităților locale, al domnului primar, ing. Viluț Mezdrea, de a recompensa rezultatele deosebite ale elevilor din Poiana Stampei. Bravo!
Mulțumim, doamna profesoară Jenica Romanică, pentru aprecieri! A fost o onoare să vă avem în mijlocul nostru! Mulțumim și domnului profesor Mihai Cioată pentru „lecturile terapeutice”! Vă așteptăm din nou la clubul nostru de lectură.