Am admirat discursul ministrului Doina Pană de săptămâna trecută. A punctat măsurile luate în ultimii trei ani pentru combaterea tăierilor ilegale de lemn. Și-a asumat o estimare a volumului tăierilor ilegale, arătând că în urma implementării Radarului Pădurilor în toamna anului 2014, în anul 2015 tăierile ilegale au scăzut cu 4 milioane mc, adică cu aproximativ 50%. A estimat că în urma măsurilor suplimentare luate în anii 2015-2016 volumul tăierilor ilegale a scăzut la 400.000 mc!
A prezentat, pentru prima dată la nivel oficial, adevărul simplu, demonstrat de Inventarul Forestier Național, al faptului că în România exploatăm mai puțin de jumătate din creșterea pădurilor! Exploatăm legal și ilegal în jur de 20 milioane mc, creșterea pădurii este evaluată la peste 50 milioane mc.
A clasificat drept „isterie națională” dezinformarea produsă în spațiul public de către portalul inspectorulpadurii.ro, portal care afișează peste 6.000 de alerte de tăieri ilegale, cvasitotalitatea lor fiind în mod inutil, cu consum uriaș de resurse, verificate de Gărzile Forestiere și dovedindu-se false. Explicația este simplă: portalul nu are informații despre tăierile legale, astfel încât transformă orice tăiere în alarmă de tăiere ilegală, fapt speculat de către ONG-urile de mediu pentru a dezinforma opinia publică.
Și-a asumat măsura reluării de la zero a dezvoltărilor pe SUMAL, Radarul Pădurilor, pornind de la realitatea contractuală a faptului că aplicațiile nu au fost recepționate, contractul a ajuns la termen din 17 decembrie 2016, iar fosta conducere „tehnocrată” a Ministerului nu și-a asumat prelungirea contractului printr-un act adițional, deși modificările caietului de sarcini, cerințelor pentru dezvoltare, au cauzat neîncadrarea dezvoltatorului în termenul de timp contractual.
PS: Personal, mi-aș fi dorit să spună că pe fond aceste dezvoltări nu puteau fi implementate. Se știa asta de către toată lumea, mai puțin de Secretarul de Stat Istrate Stetco, directorul general Ilie Mihalache și alți câțiva de prin Minister. A se revedea concluziile dezbaterii din 13 februarie 2017 de la Minister. Concluziile dezbaterii de luni:
OUG 51 trebuie abrogată, HG 1004/2016 prorogată și revizuită. Dacă ar fi fost recepționate și plătite aplicațiile, abia atunci blocajul ar fi fost total, căci nu se puteau implementa. Problema actualei Puteri este de ce au pierdut atât de mult timp pentru a lua această decizie? De ce au dat un HG de prorogare a termenului de intrare în vigoare a HG 1004/2016? Cine a promovat acel HG?
A reevaluat compania Holzindustrie Schweighofer, arătând că aceasta este o companie care lucrează legal și contribuie, prin importurile masive de peste 1,5 milioane mc buștean pe care le face, la echilibrarea balanței de resursă masă lemnoasă din România. A combătut pe cei care consideră că ar trebui oprite exploatările de masă lemnoasă în România, arătând că o exploatare sustenabilă a resurselor este benefică economic, social și chiar din punct de vedere al mediului.
O poziționare excepțional de curajoasă în contextul dezinformării propagate de ani de zile în spațiul public de diferite ONG-uri interesate. Iar aceste ONG-uri, în special Greenpeace România, Agent Green și comunitatea de-clic.ro, au reacționat imediat prin comunicate de presă și petiții online („Nu-i lăsa să-ți taie accesul la Inspectorul Pădurii”, petiția a strâns 25.000 de semnături), încercând să inducă confuzia opririi aplicației de mobil Inspectorul Pădurii.
O serie de emisiuni pe Digi 24, Antena 3, B1 TV și chiar TVR 1 au reluat temele manipulatorii ale ONG-urilor de mediu, ale mafiei lemnului cu protecție la cele mai înalte nivele, a versanților dezgoliți pentru care vom avea nevoie de 150 de ani pentru a reface pădurile. Cât de curajoasă a fost poziționarea ministrului Pană s-a văzut prin virulența campaniilor media declanșate. În contextul acestei conferințe de presă și a zgomotului provocat de ONG-uri de mediu și USR, a trecut mai puțin observată intrarea în vigoare a Codului Silvic cu modificările sale extrem de importante:
– preluarea în pază a pădurilor în prezent fără servicii silvice;
– creșterea la 5 mc/an/ha a volumului care se poate recolta din pădurile sub 10 ha;
– limitarea răspunderii patrimoniale a pădurarului;
– schimbarea de fond prin obligarea Romsilva și a UAT-urilor de exploatare în regie sau prestație a tăierilor de igienă, de produse accidentale și a volumelor rezultate din lucrări de îngrijire a arboretelor și direcționarea acestor volume prioritar către populația locală.
Evident, sensul acestor modificări este dezamorsarea crizei lemnului de foc. În data de 6 iunie, atunci când Codul Silvic era încă în dezbatere, am făcut o încercare de a aduce argumente care să arate că aceste modificări ale Codului Silvic nu vor aduce rezolvarea crizei lemnului de foc, dimpotrivă. Am făcut o cerere către Minister, în baza Legii accesului la informații publice, de furnizare de informații statistice din sistemul SUMAL.
Solicitarea de date statistice a fost mai amplă, însă voi comenta astăzi doar două puncte din această solicitare. Anexa 1. Volumul de lemn rotund sau lemn de foc comercializat către populație în anii 2015-2016 și primele cinci luni din 2017, pe fiecare lună. Anexa 11. Volumul marcărilor autorizate la exploatare pe persoane fizice (APV-urile sub 20 mc) în anii 2015-2016 și primele cinci luni din 2017, pe fiecare lună.
Ministerul a transmis un răspuns la această solicitare abia pe 24 iulie. Ministerul însăși nu a folosit astfel de date statistice extrase din SUMAL în fundamentarea modificărilor Codului Silvic și în sens mai larg, în fundamentarea politicilor și strategiilor pentru sectorul forestier (incapacitate sau dezinteres al corpului tehnic din Minister?). Să aruncăm o privire pa datele furnizate de Minister și abia apoi vom comenta de ce aceste date sunt atât de importante.
Anexa 1: Volumul de lemn rotund (LR) sau lemn de foc (LF) comercializat către populație:
[table id=3 /]
Adică un total în lunile octombrie-decembrie 2015 de 3.984.528 mc, iar în octombrie-decembrie 2016 un total de 1.589.019 mc. Totalul pentru anul 2015 este de 7.349.740 mc, în timp ce totalul pentru anul 2016 este de 4.164.848 mc. Diferența dintre lunile octombrie-decembrie din anii 2015 și 2016 este de 2.395.509 mc, iar diferența dintre anii 2015 și 2016 este de 3.184.892 mc.
– blocajul licitațiilor în primăvara anului 2016 a avut ca efect imediat vânzarea unui volum cu 800.000 mc mai puțin în ianuarie 2016 față de anul 2015;
– blocajele induse de intrarea în vigoare a OUG 51/2016 și inhibarea activităților din sectorul forestier prin amenzile excesive, confiscări și amenzi abuzive au condus ca în perioada octombrie-noiembrie 2016 să fie comercializat către populație un volum mai mic cu 2.395.509 mc decât în perioada corespondentă din 2015;
– pentru întreg anul 2016 efectul cumulat al crizei licitațiilor din primăvara anului 2016 și al crizei supracontrolului și abuzurilor controlului din toamna anului 2016 a rezultat într-un volum de 3.184.892 mc de lemn de foc mai mic comercializat în toamna anului 2016 față de anul 2015;
– în mod evident criza lemnului de foc din toamna anului 2016 este una artificială, strâns legată de cei doi factori de influență majori, adică criza licitațiilor din primăvară și abuzurile controlulului și intrarea în vigoare a OUG 51/2016 în toamna anului 2016.
Anexa 11. Volumul autorizat APV sub 20 mc la proprietari PF:
[table id=4 /]
Totalul pentru anul 2015 este de 368862.9. Totalul pentru anul 2016 este de 425614.3. Pe lângă aceste suprafețe de păduri incluse în fondul forestier național avem peste 400.000 ha pășuni împădurite și, conform Inventarului Forestier Național, peste 700.000 ha de arbori izolați.
Pe 533.706 ha de pădure, 400.000 ha de pășuni împădurite și 700.000 ha de arbori izolați, administrația silvică a pus legal în valoare 368.000 mc în anul 2015, 425.000 mc în anul 2016 și poate va atinge 500.000 mc în anul 2017. Evident, considerând acea valoare medie de 3 mc/an/ha de recoltat prevăzută de Codul Silvic (deși pentru vegetația din afara fondului forestier național nu există limite), din aceste păduri se pot recolta minim 3 milioane mc de masă lemnoasă anual.
Suprareglementarea punerii în valoare a masei lemnoase în micile proprietăți cu 5-6 pași procedurali, deplasări în teren și foarte mult timp pierdut (depunere cerere, contract, marcare în teren, întocmire APV, eliberare autorizație de exploatare, eliberare document de transport) evident blochează accesul populației din zona rurală, micilor proprietari, la resursa de lemn de pe proprietățile lor. Este o absurditate.
În contextul în care începând cu toamna anului 2016 s-au dat amenzi în baza OUG 51/2016 pentru prunii uscați recoltați din livadă și s-au făcut dosare penale pentru sălcii din curtea casei „tăiate ilegal” fără a fi marcate de personalul sivic, din aceste categorii de proprietăți a dispărut un volum de minim 2 milioane mc de masă lemnoasă recoltați cu destinația de lemn de foc. Concluziile analizei:
– soluțiile propuse de modificarea Codului Silvic pentru dezamorsarea crizei lemnului de foc sunt false, așa cum am arătat în analiza „Lemnul de foc ca o repartiție de butelie din perioada comunistă”;
– este nevoie de o simplificare rapidă a punerii în valoare a masei lemnoase din micile proprietăți;
– avem un ministru curajos, prin persoana Doinei Pană. În problema modificării Codului Silvic a fost prost consiliată. Sperăm ca dialogul să revină la Ministerul Apelor și Pădurilor și să fie adoptate măsuri pornind de la problemele reale din sector;
– suprareglementarea și supracontrolul introduse de către „voluntarii de la mediu” au creat o uriașă criză economică și socială. Anul trecut minusul în piața lemnului de foc a fost de 3-5 milioane mc față de anul 2015. Acest minus a fost acoperit anul trecut din rezervele gospodăriilor din mediul rural. Până în prezent practic nu a fost eliminat nimic din această suprareglementare și supracontrol, iar blocajele din sectorul forestier persistă și se amplifică;
– ONG-urile de mediu, în special Agent Green , Greenpeace și comunitatea de-clic.ro, continuă să dezinformeze opinia publică. Ministerul Apelor și Pădurilor trebuie să își asume, prin informații oficiale despre starea pădurilor și evoluția fenomenului tăierilor ilegale, să nu mai permită dezinformarea din spațiul public despre domeniul pădurilor.
Este o situație foarte greu de gestionat de către ministrul Doina Pană, iar timpul presează. Scadența tuturor greșelilor și exagerărilor din ultimii 4-5 ani legate de domeniul pădurilor a venit. Factura economică o plătește populația și agenții economici. Toamna aceasta vom vedea cine plătește factura politică. Tehnocrații au plecat și nu mai au ce să plătească. Dacă nu se trezește repede, factura politică o va plăti PSD-ul. Și-au dat șah singuri cu modificarea Codului Silvic. Trebuie să mute.
Anonimatul îi ascunde tocmai pe cei care ne conduc și care contribuie din plin la distrugerea pădurilor României, restul sunt povești. În ultimii 27 de ani legile au fost atât de manipulate și făcute praf încât este de prisos să-i întrebi pe politicieni de ce se întâmplă toate aceste lucruri când sunt „principalii vinovați și beneficiari”, altfel nu s-ar mișca nimic fără știrea, aprobarea și buzunarul lor!