Statisticile aferente anului 2015 la nivelul Uniunii Europene (UE) arată că România ocupă locul întâi la capitolul de persoane decedate în accidente rutiere. Bulgaria ne urmează îndeaproape. Conform informațiilor publicate de Comisia Europeană în 2015, România are o rată de 95 de decese la fiecare un milion de cetățeni, în timp ce Uniunea Europeană are o rată de 51,5 de decese la fiecare un milion de persoane. În total, în UE și-au pierdut viața 26.000 de persoane în accidente rutiere în anul 2015.
Pornind cu aceste informații în minte (statisticile pentru anul 2015 sunt cele mai recente pe care am reușit să le obțin și să le parcurg), revenim la România anului 2017, unde marți dimineață (28 martie 2017) o femeie de 37 de ani și-a pierdut viața după ce taxiul în care se afla a pierdut controlul pe un pod din Capitală, s-a lovit de parapetul care despărțea sensurile de mers, s-a răsturnat și s-a oprit într-un gard de pe marginea drumului. Știrea poate fi citită pe Digi24, pe Știrile Pro TV și pe Mediafax (primele două surse oferă și video).
Sunt două lucruri pe care majoritatea agențiilor de știri și posturile de televiziune au omis să le spună (Mediafax și Știrile Pro TV nu le spun deloc, Digi24 nu le spune pe ambele) referitor la acest accident rutier: locul ocupat de pasager în taxi și compania de care aparținea șoferul și taxiul. În primul rând, vorbim despre un accident rutier în care victima era așezată pe unul din locurile din spate, iar în al doilea rând este vorba despre compania de taxi Vyl Taxi. În privința companiei de care aparține mașina, este o informație neverificată oficial.
Însă am verificat-o personal. Am urmărit cele două reportaje video realizate de Digi24 și Pro TV, am urmărit numărul de pe capota mașinii (care în mod normal reprezintă numărul de contact). Este vorba aici de numărul 9410, de unde am dedus că numărul de telefon pentru comenzi este 021 9410. Nefiind sigur, am sunat. „Bună ziua, Vyl Taxi. Cu ce vă putem ajuta?”. Și-am închis. Mi-am confirmat clar că este vorba despre compania Vyl Taxi.
Lăsând deoparte accidentele rutiere în care sunt implicate mașini personale, sunt două motive principale pentru care există victime în cazul accidentelor în care sunt implicate taxiuri. Chit că ne lungim, aș vreau să le descriu și eventual să le dezbatem în comentarii.
1. Alegerea companiei de taximetrie
Chiar dacă nu-mi doresc, ajung de multe ori să circul cu taxiurile în București din cauza timpului limitat pe care îl am. În traficul bucureștean pierd zilnic în jur de două ore atunci când folosesc transportul în comun. Mașina 135 circulă o dată la 25-40 de minute, mașina 123 o dată la 15 minute. Tramvaiul vine repede, dar circulă încet și are multe stații. Metroul merge repede, dar tot aștept 5-10 minute în stație, plus validarea cartelei și accesul în subteran. Ca să nu mai vorbesc de timpul călătoriilor propriu-zise. Toți timpii ăștia înseamnă un fel de timp pierdut. În stație stai, în mașină sau metrou stai. Puncte moarte ale zilei.
Așa că alegi să circuli cu taxiul pentru că, în teorie, e mai rapid. Problema cea mai mare atunci când mergi cu un taxi este compania de taximetrie pe care o preferi. În București sunt trei tipuri de companii de taxi. Taxiurile legale și eficinte. Vorbim de Meridian, Speed Taxi, Cristaxi și D’Artex (preferatele mele). Au tarife de 1,39 lei per kilometru, șoferii de cele mai multe ori sunt persoane decente, iar mașinile sunt relativ curate. Taxiurile legale, dar cu tarife mari. Vorbim de Fly Taxi, Grand Taxi, Sheriff și Atlas. Au tarife între 1,70 și 3,50 lei per kilometru. Șoferii sunt de obicei cu figuri, nu acceptă orice cursă și nu respectă clientul.
Taxiurile „pirat” și cu tarife mari. Vorbim aici de Taxi 200 (asemănător cu Taxi 2000 – aici dovada foto) și altele care există, dar pe care nu le cunosc. Au numere de Ilfov, stau doar în zonele aglomerate, acceptă doar cursele pe care le doresc și de obicei îți cer mai mulți bani. Vyl Taxi, compania implicată în accidentul rutier de azi, se poziționează cumva între ultimele două tipuri. Sunt legali, dar circulă cu viteză, iar uneori îți cer mai mulți bani.
Două comentarii preluate de aici (dacă intrați pe link puteți citi mult mai multe). Un șofer de la Vyl Taxi i-a luat 500 de lei unui străin pentru o cursă din centrul Capitalei (probabil zona Unirii, Universitate, Splai) până la hotelul Ramada North, o cursă care în mod normal ar face între 15 și 20 de lei. Oare să fie singurul caz?
Femeia care și-a pierdut viața în accident a greșit. A ales complet greșit compania cu care să călătoarească. Însă era pe grabă, iar asta se deduce ușor din ora și zona producerii accidentului. Între 07:00 și 08:00 dimineața, undeva în Pipera. Femeia se grăbea clar spre locul de muncă. Poate că i-a cerut taximetristului să se grăbească, însă s-a ajuns la un accident rutier cu o victimă și un rănit.
2. Lipsa centurii de siguranță
În cei doi ani de când m-am mutat în București pot spune că am circulat cu cel puțin o sută de taxiuri. Vă vine să credeți sau nu, în nici măcar o cursă nu mi s-a cerut să-mi pun centura de siguranță. Chit că spuneam că mă grăbesc la gară sau la locul de muncă, chiar dacă șoferul circula cu viteză pentru că așa dorea el, chiar dacă se circula regulamentar și fără nicio grabă. Acum stau și mă gândesc că nici măcar eu nu îmi puneam centura de siguranță în majoritatea cazurilor. Din alea peste o sută de dăți în care am circulat cu un taxi, în nici 10% din cazuri nu mi-am pus centura de siguranță.
Pe scurt, mi-am pus singur viața în pericol de câteva zeci de ori. Și prin lipsa centurii, dar și prin faptul că mă urcam pe locul din dreapta (apropo de asta, în Marea Britanie este ilegal ca clientul să circule pe locul din față). Iar asta sunt convins că s-a întâmplat și în accidentul despre care vorbim. Chiar dacă a urcat pe locurile din spate, femeia sigur nu avea centura de siguranță. Nimeni nu i-a cerut să o facă, ea se grăbea la muncă, iar siguranța a ajuns să se claseze pe ultimul loc în această situație. La ce s-a ajuns? La moartea unei persoane, la rănirea unei alteia, la un accident rutier care a dus la îngreunarea circulației, la un nou dosar penal, la distrugeri materiale pe spațiul public, la pierderi financiare ale companiei.
De ce? Pentru că o persoană (clientul) nu s-a gândit la siguranța ei. Pentru că șoferul mașinii avea un singur scop, să își facă planul și să aibă și profit. Pentru că femeia a ales o companie de taxi puțin cunoscută (și, eventual, periculoasă) în defavoarea unei companii cunoscute (teoretic mai sigură). Însă graba la locul de muncă te obligă să faci alegeri greșite de multe ori. Decât să comande un taxi Meridian și să-l aștepte 5-10 minute, spre exemplu, a urcat într-un Vyl Taxi ca să ajungă mai repede la serviciu.
Concluzii și o părere personală
Graba taximetriștilor provine din statutul pe care îl au (cred că îl au), dar și din obligația de a realiza planul zilnic. Spun statut pentru că în București taximetriștii își permit să folosească infrastructura transportului în comun, adică pot circula pe banda exclusivă pentru autobuze, să depășească pe linia de tramvai, să treacă prin refugiile de transport în comun. Însă problema adevărată este planul zilnic, care este de fapt o chirie asupra mașinii conduse. Taximetristul primește mașina de la companie și trebuie să plătească undeva la 80-100 de lei pe zi pentru chirie, iar restul din câștigul zilnic rămâne în buzunarul șoferului.
Pe lângă asta, șoferul are de plătit combustibilul. În aceste condiții, șoferii caută să aibă cât mai multe curse zilnic pentru a putea plăti planul, pentru a alimenta la benzinărie și pentru a rămâne cu ceva bani pentru cumpărat mâncare sau dus acasă la familie. O singură concluzie putem trage din accidentul rutier de astăzi, unde o femeie și-a pierdut viața, iar un bărbat a fost rănit, dar și din situația taximetriei în general: graba nu duce la nimic bun!
Lasă un răspuns