Pentru cine îndrăgeşte toamna, faptul că această „zână a melopeelor” îşi plimbă încă trena de culori şi îşi revarsă lumina blândă peste plaiurile noastre este o adevărată încântare. S-a terminat şi număratul bobocilor în şcoli şi e timpul unor aşezări şi rememorări ale unor momente care au marcat devenirea fiinţei noastre spirituale. În pleiada de valori care s-au dovedit, prin creaţia lor, embleme ale ţării şi neamului care i-au trimis în lume, se înscrie şi Mihail Sadoveanu, noiembrie fiind luna în care s-a ivit din pământul aşezat al Paşcanilor şi a trecut la cele veşnice.
Locuitorii Ţării Dornelor au un motiv în plus să-l evoce: scriitorul a trecut adesea prin Dorne, i-a îndrăgit pe munteni şi le-a închinat mai multe dintre scrierile sale. O asemenea sensibilă evocare a avut loc recent la Biblioteca Municipală „G. T. Kirileanu” din Vatra Dornei, în organizarea Filialei „Arboroasa” a Asociaţiei Culturale Pro Basarabia şi Bucovina, a Asociaţiei Scriitorilor şi Artiştilor din Ţara Dornelor şi a instituţiei gazdă, care a realizat o expoziţie cu cele mai ilustrative volume ale operei sadoveniene privind tema: „Mihail Sadoveanu – elogiul epopeei noastre naţionale”.
Deschiderea momentului a aparţinut gazdelor, bibliotecarele Nicoleta Todaşcă şi Simona Iftimuţ motivând alegerea profilului evocării şi rememorând principalele momente din viaţa şi opera scriitorului prin intermediul unui film. Am ales să susţin modul în care ţara şi neamul s-au configurat ca embleme ale scrisului sadovenian, marele narator fiind un cântăreţ al întregului plai românesc şi al poporului, pe care îl considera părintele său literar, al trecutului, dar şi al prezentului epocii în care a trăit. A valorificat în opera sa limbajul de sorginte populară, elemente de etnografie şi folclor, mitologia naţională, viaţa oamenilor simpli, etc. În acest context, a fost firesc să amintim că academicianul Constantin Ciopraga sau prof. univ. dr. Constantin Parfene s-au numărat printre personalităţile care l-au receptat cel mai bine pe Sadoveanu. De altfel, Constantin Ciopraga era adesea prezent la biblioteca dorneană pentru a conferenţia pe diverse teme ale operei sadoveniene.
Scriitorul Gheorghe C. Patza, vicepreşedinte al ASATD, a vorbit despre ultimele scrieri ale lui Sadoveanu, „Cântecul Mioarei” şi „Lisaveta”, acest ultim roman rămas neterminat, precizând că eroii scrierilor sunt în primul rând tot muntenii, iar limbajul se distinge prin expresii poetice şi de factură populară. Despre imaginea lui Ştefan cel Mare în opera marelui narator a vorbit prof. Jenica Romanică de la Liceul Teoretic „Ion Luca”, voievodul fiind prezentat din perspectiva modelului pe care l-a oferit ca om de stat, diplomat, apărător al neamului şi al credinţei strămoşeşti.
„Trebuie să ne apreciem valorile, să ne cunoaştem şi să ne asumăm trecutul, să ne înţelegem prezentul”, a subliniat prof. Romanică.
Prof. Lucia Nilaş (sub forma literară a unei scrisori imaginare) şi prof. Gruia Ungurian au adus un omagiu personalităţii evocate, contribuţiei acestuia la dezvoltarea literaturii. Cu sensibilitate şi talent, elevii Smaranda Gnaciuc şi Laurenţiu Vleju, de la Şcoala Gimnazială Nr. 1, îndrumaţi de prof. Liliana Ţăran, Maria Coman, Smaranda Bârlădeanu, Teodora Ursu şi Timu Roberta de la Şcoala Gimnazială Nr. 4, îndrumaţi de prof. Ancuţa Voivod, au adus un omagiu marelui scriitor, interpretând „Sadovenienele” lui Nicolae Labiş sau fragmente de descriere a naturii selectate din operele cele mai îndrăgite. Cuvintele rostite şi frumuseţea zilei de toamnă ne-au transpus în atmosfera colocvială de la „Hanu Ancuţei”.
foto de Simona Iftimuţ
Lasă un răspuns