Știrile zilei de3 octombrie 2022

Plimbarea cu pluta, deja o tradiţie în cadrul festivalului de la Ciocăneşti

Miercuri, a pornit pe Bistriţa Aurie pluta care transporta turiştii sosiţi la Ciocăneşti. Acest mijloc de transport, format din patru table, a fost construit în aval de podul din satul Botuş de trei foşti plutaşi, trecuţi de 70 de ani, împreună cu un ucenic mult mai tânăr, dar şi cu un român plecat de 24 de ani în Germania. Vasile Morari, Vasile Moroşan, Petru Cântea, Savu Rusu şi mai tânărul Nicuşor Hodiş de 32 de ani, au dorit ca şi în acest an să păstreze o tradiţie veche de peste 100 de ani, motiv pentru care, începând de luni, s-au apucat de lucru.

constructie plute

Lemnul a fost pregătit încă din toamna anului trecut, după îndepărtarea cojii, fiind stivuit pentru a se usca. Singura unealtă modernă a fost o drujbă care a înlocuit ferăstrăul. În rest, toate sculele necesare au fost cele folosite de plutaşi în tinereţe, inclusiv sfredelul, care „deşi are aceeaşi vârstă ca şi noi, încă merge bine. Dăm gaură prin fiecare bucată de lemn, după care le strângem cu cablul de oţel. Este cam greu de sfredelit, suntem bătrâni, lemnul este uscat, găurile trebuie date în linie dreaptă pentru a veni bine lemnul când îl băgăm pe şprangă. Altfel, lemnul nu se mai aliniază şi nu mai poţi conduce pluta la curbe”, ne-a spus Vasile Morari.

Nemţii sunt înteresaţi de plutărit

Petru Cântea locuieşte în Germania şi vine în fiecare vară pentru a retrăi vremurile când pe Bistriţa Aurie circulau plute. A plutărit de când era copil mic şi îşi aduce aminte cu plăcere acele momente: „Înainte erau 15 baraje pentru plute, dar inundaţiile din 1970 le-au distrus şi atunci s-a terminat şi cu plutăritul. Duceam lemnul cu plutele de la Putredu, de sub Prislop, până la Vatra Dornei. La 6 dimineaţa deja le dădeam drumul şi ajungeam seara, uneori la lumina lunii. Meseria asta am învăţat-o şi am practicat-o împreună cu tata. Sunt legat sufleteşte de această meserie, trebuie să ajut şi eu să se păstreze aceast obicei fiindcă este o datorie morală. Anul trecut au văzut şi cei din Germania cum e cu pluta pe Bistriţa şi le-a plăcut foarte mult”, ne-a spus Petru Cântea.

cei 5 plutasi

De la plutaşi am aflat că cel mai bun lemn care se pretează la plute este molidul pentru că este uşor, iar singurele investiţii care ar trebui pentru ca toată vara să circule plutele pe Bistriţa, ar fi un mic baraj care să acumuleze apă şi îndepărtarea bolovanilor din albie.

Activităţile care au avut succes ediţiile trecute, păstrate şi în acest an

În prima săptămână de festival, s-au desfăşurat două evenimente cuprinse în pachetul cultural cu care Ciocăneştiul a fost desemnat „Satul cultural al României în 2014”. Este vorba de „Săptămâna plutăritului”, care a început luni, 11 august, şi care s-a finalizat duminică, cu premierea plutaşilor, şi cea de-a XI–a ediţie a Festivalului Naţional al Păstrăvului:

“Am ales să dedicăm o săptămână plutăritului, deoarece doar o zi sau două pentru această activitate era prea puţin faţă de cererea mare a turiştilor. Anul acesta, debitul de apă este suficient, am curăţat şi traseul pe albie şi începând de miercuri pluta merge în fiecare zi, astfel încât duminică să ajungă la ieşirea din comuna Ciocăneşti. Dacă vor fi cereri şi nivelul apei permite, până în toamnă dorim să mai coborâm pe Bistriţa cu pluta”, a spus primarul Ciocăneştiului, Radu Ciocan.

În cadrul acestei ediţii, încercăm să reluăm o parte din activităţile care au avut succes la ediţiile trecute şi aici mă refer la incursiunea pe muntele Suhard, simpozionul şi expoziţia concurs dedicate lăzilor de zestre. Anul acesta încercăm o prezentare a lăzilor din Moldova şi din Republica Moldova, urmând ca în primăvară, la Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate, să încheiem acţiunea cu o expoziţie a lăzilor de zestre de pe întreg teritoriul României.

„Încercăm să „pigmentăm” festivalul cu manifestări folclorice şi manifestări dedicate tinerilor. Vom marca 20 de ani de activitate a Ansamblului „Bistriţa Aurie” din Ciocăneşti, un ambasador pe linia culturală a Ciocăneştiului, şi vom redeschide şi mina turistică Oiţa. Sperăm într-o creştere a numărului de turişti, ţinând cont că a început reabilitarea drumului de acces spre comună, starea acestuia fiind cauza principală pentru care a avut de suferit turismul şi în zona noastră”, ne-a declarat primarul comunei, Radu Ciocan.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.