Distinsa profesoară Jenica Romanică, de la Liceul Teoretic ”Ion Luca”, este binecunoscută în municipiul nostru și în județ pentru rezultatele deosebite în profesie, și în ultimii ani, ca scriitor și publicist. De curând, dorind să-și facă ”un cadou”, după cum mărturisea, ne-a făcut nouă, cei care am fost invitați în modernul sediu al Centrului de Informare și Documentare din cadrul Liceului, un dar. O carte frumoasă, scrisă cu mult har și suflet, intitulată simbolic ”Agora 60”.
Au fost de față conducerea liceului, colegi, actuali și foști elevi, scriitori dorneni și membri ai Filialei ”Arboroasa” a Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina (doamna profesoară este vicepreședintă a filialei), dar și prieteni ai autoarei.
Lansarea cărții a debutat cu o surpriză pentru autoare, un grupaj de imagini care au sugerat etape ale devenirii sale din copilărie până în prezent, momentul fiind pregătit de bibliotecara Rodica Crăciun, în complicitate cu colegii de catedră și membrii familiei. Moderatoarea manifestării, profesor Ana Maria Apetrii s-a referit la metafora din titlu, la temele mari tratate de schițele, amintirile și poemul din carte, subliniind câteva: satul ardelenesc (de unde este originară doamna profesoară), Basarabia, școala, ș.a. vădind dedicația sa pentru profesiunea aleasă și, mai ales, menirea dascălului femeie.
Exemplul de cadru didactic pe care îl oferă prof. Jenica Romanică, entuziasmul cu care se apropie de elevi ”ca o prietenă, ca o mamă”, educația patriotică cultivată în rândul tinerii generații ”ca garant al revigorării neamului nostru”, limbajul literar elevat, au fost subliniate în intervenția poetei Tațiana Vlad Guga. ”A organizat excursii cu elevii să-și cunoască țara, dar și Basarabia și regiunea Cernăuți, pentru a-i educa pe tineri în spiritul frățietății”, a mai remarcat distinsa vorbitoare.
Despre începuturile literare, datând din clasa a IV-a, când a publicat într-o revistă pentru copii, despre evoluția pasiunii pentru scris, a vorbit autoarea. Psihologul Delia Drăgan, colegă de cancelarie a prof. Romanică, a realizat o pertinentă ”radiografie” a conținutului cărții, care cuprinde ”experiențe personale, gânduri, experiențe colective, trăiri ale unor oameni cărora nu le acordăm suficientă atenție. A găsit modele, este o luptătoare, are verticalitate, mesajul pe care ni-l transmite este că dincolo de toate, oamenii trebuie să se unească pentru a rămâne ceva din trecerea lor prin lume”.
Prof. Gruia Ungurian s-a referit la calitățile de prieten și coleg ale autoarei, la faptul că a surprins dimensiunile sufletești ale celor din jur și a mărturisit, indirect, marea sa dragoste pentru natură. O prezentare minuțioasă a cărții din perspectiva conținutului, a temelor abordate și a modului în care le-a tratat, a realizat scriitorul Gheorghe C. Patza. Vorbitorul s-a referit la activitatea prof. Romanică în cadrul ASATD, dar și în publicistică. De fapt ”autoarea reunește o mare parte din articolele publicate în Crai nou, pentru ca informațiile să dăinuie în timp. E o pasionată turistă prin munți, se apropie de Calistrat Hogaș în descrierea muntelui cu deosebirea că observă urme ale prezentului, mai puțin plăcute vederii”. În concluzie subliniază caracterul moral, didactic și educativ (mai ales pentru elevi).
Faptul că această carte înseamnă ”viața unui om care a depus foarte mult suflet în tot ceea ce a făcut și pune în lumină trăsături de caracter precum simplitate, generozitate, răbdare, dinamism, spirit de inițiativă și exigență față de propria persoană” a fost remarcat de prof. Rozalia Pungovschi. Lirismul de care sunt impregnate povestirile și reportajele din carte a fost evidențiat de prof. Vasile Panțiru, care a lecturat și un pasaj semnificativ din poemul ”Un pumn de cuvinte”. Prof. Mirela Neagoș consideră acest volum ”o carte rotundă, care subliniază frumusețea și trăinicia vieții satului, rolul familiei, al școlii, credința, țara – tot ce înseamnă crezul vieții”. Evidențiază atitudinea socială conținută în scriere, consemnarea onestă a activității colectivului de profesori și elevi în care și-a desfășurat activitatea.
”Un model de iubire, de curaj, de dăruire pe care trebuie să-l păstrăm în aceste vremuri, când avem nevoie de repere” așa a caracterizat prof. Dorina Paicu această scriere, oglindă fidelă a unui om care ”și-a asumat responsabilitatea misiunii de dascăl”. Florile recunoștinței foștilor elevi au fost înmânate profesoarei de către Andreea Ionescu. Opinez că această carte a fost una așteptată (este al treilea titlu de autor) întrucât prof. Romanică are o bogată activitate, nu numai didactică, ci și publicistică și literară recunoscută, deținând două premii (I și III) pentru reportaj în cadrul Festivalului Național ”Rezonanțe udeștene” și un premiu II în cadrul proiectului ”Învingător prin artă”.
Doamna Jenica Romanică înainte de a fi scriitor, este un om aparte. Acolo, în sufletul ei, se găseştea cea mai mare parte a unor trăiri şi cuibul a milioane de cuvinte de bine, de drag, de suflet, de iubire – cuvinte care nu vor vedea cred, lumina tiparului niciodată. Căci omul Jenica Romanică, este puţin mai altfel decât alţii, cei care scriu – ca să scrie. In cartea sa a ascuns o parte din trăirile sale, chiar dacă uneori s-a strecurat ( nu ştiu de ce) prin ele şi puţină stângăcie şcolărească… Totuşi, farmecul cărţii e chiar lucrul acesta, poate chiar sensul ascuns într-un cuvânt ce nu a vrut să-l spună în totalitate, ci l-a sugerat numai… Nu ştiu de ce se numeşte cartea Agora 60 … deoarece am constatat că vârsta reală a doamnei profesoare e 26 ani. Aşa arată un om care spune, trăieşte şi face totul din inimă, din dragoste pentru semeni, care a ştiut să fie corect şi vertical chiar şi atunci când a fost furtună. Felicitări stimată doamnă!