Procesatorii de lemn de pe valea Bistriţei Aurii, la un pas de colaps!

scris de Mihai Cioată
în Opinii
2 mai 2014
2 mai 2014, ora 10:28

Proprietarii firmelor de procesare a lemnului de pe valea Bistriței Aurii, care exploatează lemn în pădurile din Suceava și Neamț, constituiți în Asociația Procesatorilor de Lemn de pe Valea Muntelui (APLVM), s-au întâlnit sâmbătă, 12 aprilie, la Broșteni, la granița dintre cele două judeţe, pentru a cere sprijin parlamentarilor și Guvernului pentru a supraviețui pe piața dură din acest domeniu. Micii întreprinzători spun că, fără protecție, în mai puțin de un an vor dispărea de pe piață, cu toate consecinţele în plan social care decurg din faliment.

Aproximativ 50 de oameni care fac afaceri cu lemn și primarii localităților de la granița județelor Suceava și Neamț s-au întâlnit, la solicitarea lor, cu senatorul PSD de Suceava Neculai Bereanu, cu deputatul PC din Colegiul Vatra Dornei, Cezar Cioată, dar și cu șefii ocoalelor silvice Broşteni şi Crucea. Oamenii de afaceri şi primarii au expus problemele cu care se confruntă şi şi-au exprimat temerea că, în mai puţin de un an, toţi operatorii mici vor dispărea de pe piaţă, cu toate consecinţele în plan social care decurg din faliment: creşterea şomajului, a infracţionalităţii şi a gradului de sărăcie, în zona de munte.

În ultimii ani, au dat faliment peste 500 de firme mici de exploatare şi debitare a masei lemnoase din judeţele Suceava şi Neamţ, ceea ce a însemnat transformarea în şomeri a aproximativ 4.000 de salariaţi. Scăderea preţului pentru lucrările de exploatare a lemnului, creșterea preţului la vânzarea lemnului la drum auto, investiţiile în utilaje făcute cu credite bancare, politica agresivă a firmelor mari, înlesnirea firmelor prin acordarea de facilități de tipul acordării directe (fără licitație) de lemn de cea mai bună calitate, la prețuri preferențiale (Holzindustrie Schweighoffer a beneficiat timp de 10 ani de astfel de facilități), controale și amenzi doar la firmele mici etc, sunt doar câteva dintre cauzele invocate care au dus la această situație grea.

Atât procesatorii de lemn, cât şi primarii celor două localităţi reclamă propunerile din noul cod silvic, despre care spun că este clar în favoarea multinaţionalelor care au pus monopol pe lemnul din România. Parlamentarii le-au propus membrilor asociaţiei o nouă întâlnire la începutul lunii mai şi i-au invitat, ca până atunci, să studieze proiectul noului cod silvic, să propună variante de amendamente, pe care au promis că le vor susţine la Camera Deputaţilor şi Senat. Senatorul PSD, Neculai Bereanu, a arătat că firmele străine din judeţ cumpără direct doar 27 % din cantitatea de masă lemnoasă exploatată în Suceava, ca urmare, nu din cauza lor ar fi problemele micilor firme de exploatare.

pag1Foto

Întrebarea pentru senatorul Bereanu este următoare: dacă județul Suceava, cu volumul de rășinoase cel mai mare din țară produce într-un an circa 1 milion m3 de rășinoase, iar la Dornești există 2 fabrici care procesează 2,4 milioane m3 rășinoase/an (Schweighoffer 1,4 milioane; Egger 1milion m3), 27% însemnând circa 300 de mii m3 din județ, ar rezulta că 2,1 milioane m3 rășinoase sunt aduse de la Botoși-Iași-Vaslui? Din Asociația Procesatorilor de Lemn de pe Valea Bistriţei fac parte 18 primării și 50 de firme din județele Suceava și Neamț.

Atac la siguranța zonelor care trăiesc din exploatarea lemnului

Județul Suceava și Neamț se află, de peste 10 ani, sub un atac furibund al unor firme străine care cumpără masiv lemnul pentru debitare. Comunități întregi care trăiesc de pe urma exploatării lemnului se vor confrunta în scurt timp cu un colaps economic și social. De la Cârlibaba și până la Broșteni, de la Poiana Stampei și până la Dârmoxa, de la Crucea și până la Pipirig, sate întregi vor fi asistate social pentru că oamenii nu vor mai avea din ce să trăiască.

De aici, va rezulta o depopulare a zonelor, oamenii plecând spre locuri unde își vor putea câștiga traiul. Din păcate, vorba bătrânească: “N-o să-ți ia nimeni țapina din mână!”, se dovedește a nu mai fi adevărată deoarece țapina a ajuns să ruginească în șură. Agricultura de munte se reduce la cultura cartofului, iar turismul este compromis ori din lipsa banilor pentru a demara o investiție, ori din cauza infrastructurii rutiere. Astfel, dacă între Iacobeni și Borșa drumul ar putea fi modernizat în următorii 5-6 ani, DN17B, Dorna- Piatra Neamț are slabe șanse să fie reabilitat în următorii 10 ani.

Oamenilor nu le mai rămâne decât industria exploatării lemnului, numai că aici lucrurile stau extrem de rău, de vreme ce în 2013, aproximativ 30% din firmele de profil din județul Suceava și-au închis activitatea. Întâlnirea de la Broșteni de la jumătatea lunii aprilie arată că patronii firmelor conștientizează faptul că, în 2014, procentul firmelor care vor da faliment va fi chiar mai mare. Circa 113 firme, din cele două județe, au semnat un document prin care demarează discuții cu instituțiile statului, cu politicienii și chiar cu instituții din afara țării dacă va fi cazul, pentru salvarea industriei autohtone a lemnului. Întâlnirea a reprezentat un pas uriaș în ceea ce privește inerția oamenilor din aceste zone, însă, în același timp, este un pas foarte mic în lupta cu autoritățile care dezavantajează industriașul român și favorizează firmelor austriece. Ei bine, tocmai împotriva acestei realități s-au hotătât oamenii să lupte. Iar dacă vor fi uniți, vor și câștiga!

Lege “anti-monopol”

Prezent la această întâlnire, în calitate de jurnalist, mi-am permis să-i sugerez senatorului Neculai Bereanu, să propună introducerea în noul Cod Silvic, a unui articol de lege anti-monopol, care să limiteze o firmă la procesarea a maxim 500 de mii de metri cubi pe an, și cu limitarea cantității procesate la maxim 20% din volumul oferit pe piață într-un județ din produsul respectiv. În momentul de față, firma austriacă Holzindustrie Schweighoffer, debitează aproximativ 2,5 milioane m3 annual în 2 fabrici (una la Rădăuți și una la Sebeș), iar dacă își vor deschide o fabrică și în Harghita, ar putea ajunge în scurt timp la 4-5 mil.m3, din cei 7 mil.m3 de rășinoase care se exploatează anual în România.

pag3Foto

Pe principiul conform căruia trebuie să trăiască și “șoricelul și hipopotamul”, nimeni dintre cei prezenți nu a ezitat să salute investițiile austriecilor în România, dar nu atâta timp cât existența “șoriceilor” e pusă în pericol. Iar în momentul de față, “specia” rozătoarelor e în pragul extincției. Argumentele sunt de partea industriei autohtone. Industriașul austriac scoate tot profitul din țară, investindu-l în imobiliare sau în orice altceva care se dovedește profitabil, în timp ce agentul economic autohton menține banii în țară, trimițându-și copiii la școală, construindu-și câte ceva pe lângă casă, cumpărând, investind samd. Senatorul Bereanu își poate atrage de partea lui toți senatorii din zonele de munte, decizia fiind una eminamente politică.

Ofurile oamenilor

La începutul lunii mai, va avea loc cea de-a doua întâlnire a reprezentanților APLVM care își unesc forțele pentru salvarea industriei autohtone a lemnului, cu reprezentanți ai statului și ai clasei politice. Cele prezentate de ei la prima ședință vor fi incluse într-un memoriu care va fi trimis la Ministerul Mediului, Regia Națională a Pădurilor(RNP), ANAF și alte organisme ale statului. Oamenii cer o economie de piață și nu una “totalitară”. Iar când se face referire la incorectitudinea modului în care este reglementată piața, se au în vedere suspiciunile că reprezentanții autorităților favorizează firmele mari în dauna firmelor mici. Exemplele sunt multiple și tocmai de aceea foarte mult timp s-a consumat tocmai pe enumerarea acestora.

Reprezentantul RNP precum și un ministru secretar de stat din partea Ministerului Pădurilor vor trebui să răspundă la întrebările oamenilor. RNP, dar și Ocoalele Private ale Primăriilor, trebuie să justifice prețul exorbitant de pornire la licitație, care favorizează firmele mari. Ce formulă de calcul stă la baza acestui preț? De ce prețul oferit firmelor mici pentru exploatarea masei lemnoase este de 10 ori mai mic decât în Austria, iar prețul de vânzare al masei lemnoase este identic cu cel din Austria? Firmele mici sunt constrânse să facă cea mai dificilă lucrare (exploatarea lemnului), la un preț derizoriu, în timp ce RNP și Ocoalele Private vând lemnul la un preț la care firmele mici nu au acces.

Dacă răspunsurile nu sunt satisfăcătoare, Oficiul Concurenței va fi sesizat imediat, asociația fiind hotărâtă să reclame toate derapajele legislative. Corectarea acestora ar putea detensiona, poate cea mai delicată problemă socială a ultimilor 24 de ani. Oamenii implicați în acest protest social le transmit celor care stau pe margine și care le spun că nu te poți lupta cu o firmă care are un profit de 1 milion de euro pe săptămână (70 milioane de euro profit în 2013), că lupta nu se dă cu aceștia, ci cu instituțiile statului Român, cele care au creat acest dezechilibru pe piață.

Ce se va întâmpla dacă va fi aprobată una dintre cererile oamenilor, cea conform căreia legea să nu permită firmelor NEATESTATE să exploateze masa lemnoasă? Își va cumpăra Scweighhoffer 400 de tafuri și o armată de forestieri care să le exploateze lemnul? Își va aduce muncitori austrieci care să lucreze la exploatări forestiere cu 200 euro/lună, în timp ce în Austria salariile sunt de peste 1500 euro/lună? Ei cumpără lemnul la poarta fabricii. Munca mizerabilă, prost plătită, este făcută de muncitorii români, administratorul își umflă profitul care nu se întoarce în zonele forestiere, firma austriacă prosperând într-un adevărat “Eldorado al lemnului”. Este interesant de aflat, dacă controlul silvic a confiscat vreun m3 sau a dat vreo amendă acestei firme în ultimii 10 ani, în timp ce firmele mici au fost “călcate” zilnic.

Mijloace de luptă

Factorii politici tratează încă superficial inflamarea socială a văii Bistriței din cele două județe, însă din discuțiile avute, oamenii iau în calcul un protest în perioada următoare, blocaje ale transportatorilor de lemn, miting în fața principalelor instituții din Suceava. S-a prezentat o listă a comunităților în care “hipopotamii” industriali cu capital străin nu au îndrăznit să pună piciorul din cauză că localnicii au fost uniți. Nu e nevoie să dăm exemplul Borșei, din Maramureș, atâta timp cât avem localitatea Mălini din județul Suceava, unde, din ce s-a relatat, unele mașini de transport au fost nevoite să facă cale întoarsă. Asociația își impune să apeleze la toate protestele legale.

Au fost și voci care au spus că “butoanele” nu sunt la parlamentarii români și nici măcar la Guvernul României (ceea ce ar fi foarte grav), însă protestul poate depăși granițele țării. Unul dintre “ambasadorii” pădurilor din România este chiar Prințul Charles, iar la acesta nu e imposibil de ajuns. Asociația e hotărâtă să trimită o delegație la Bruxelles pentru ca situația să fie prezentată unor parlamentari europeni (nu români). Crede cineva că nu se vor găsi câțiva europarlamentari care caută astfel de “cauze”? De ce ar crede cineva că dacă “Viena apasă pe un buton”, iar guvernanții români vor percuta, ajutorul n-ar putea să vină de la “butoane” mai importante decât cele austriece? Și cine știe, dacă actuala putere nu va da curs doleanțelor oamenilor, într-un an electoral, orice partid de opoziție va fi mai mult decât încântat să preia o astfel de temă.

O lege “anti-monopol” poate ajunge subiect de moțiune de cenzură împotriva unui guvern, ca să nu mai vorbim de pierderea a zeci de mii de locuri de muncă în câteva județe din nordul țării, o realitate care poate fi speculată electoral.

Echilibru în ecosistem

“Șoricelul” și “hipopotamul” trebuie să trăiască în armonie în pădure deoarece și unul și celălalt e important pentru ecosistem. Dacă “hipopotamul” a luat-o razna și distruge totul în goana lui bezmetică, îl bagi într-un țarc unde trebuie să se liniștească, ca să nu-și dea ortul popii din cauză că au murit toți “șoriceii”.

Lupta a început

Acest articol ar putea părea uluitor pentru cei care s-au resemnat în fața incredibilului asalt al firmelor austriece care își fac de cap în țara noastră. Ca să vedeți că oamenii chiar sunt hotărâți să se lupte pentru supraviețuirea lor, a familiilor și ai angajaților lor (ce altceva le-a mai rămas de făcut?), aceștia vor boicota licitațiile de la Direcția Silvică Suceava, care vor avea loc în perioada următoare. Sunt câțiva pași mărunți însă pe măsură ce acțiuni de acest gen se vor înmulți, statul va trebui să dea un pas în spate, să acorde atenție procesatorilor mici, iar situația se va echilibra.

Dacă politicienii își vor face și ei treaba, propunând și votând legea anti-monopol, pentru protejarea investitorilor români, atunci va fi salvată industria autohtonă a lemnului. Dacă nu, în mai puțin de 5 ani piața se va prăbuși iar monopolul va fi total. Iar lemnul? Va fi cumpărat pe nimic deoarece nu va mai exista decât un singur ofertant. Sunteți siguri că aici vreți să ajungem?

P.S.: Declarația primarului orașului Broșteni, ni se pare elocventă pentru situația cu care se confruntă Valea Bistriței: “Ziua Broșteniului ar trebui sărbătorită în Italia, unde trăiesc mai mulți concetățeni de-ai noștri decât trăiesc în momentul de față în Broșteni”.

Scrie un comentariu la articol

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.