Google şi Facebook nu mai pot colecta datele personale ale europenilor

scris de Bogdan Șestac
11 Oct 2015
11 Oct 2015, ora 11:45

Curtea Europeanã de Justiţie a invalidat în aceastã sãptãmânã programul Safe Harbour, prin care peste 4.000 de companii americane care activeazã pe pieţele europene, dintre care amintim Google, Facebook sau Amazon, au primit interdicţia de a mai transfera în Statele Unite date cu caracter personal ale clienţilor din Europa, inclusiv a utilizatorilor de internet din România.

Decizia Curţii vine dupã ce un student la drept din Austria, Maximilian Schrems, a depus o plângere împotriva Facebook prin care contestã decizia gigantului american de a stoca datele personale ale europenilor, şi implicit ale sale, pe serverele companiei din Statele Unite. Îngrijorat cã activitãţile de spionaj ale Agenţiei Naţionale de Securitate (NSA) ar pune în pericol securitatea informaţiilor personale stocate în contul de Facebook, studentul austriac a dus cazul sãu în faţa Curţii Europene de Justiţie dupã ce nu a avut câştig de cauzã pe lângã autoritatea irlandezã care reglementeazã activitatea Facebook în Europa.

Curtea a hotãrât cã legislaţia Statelor Unite nu oferã o protecţie adecvatã a datelor cu caracter personal ale europenilor interzicând astfel transferul lor cãtre continentul american.

Hotãrârea are un impact pozitiv asupra a aproximativ 11 milioane de români care navigheazã pe Internet şi care, cu bunã ştiinţã sau fãrã sã îşi dea seama, lasã urme despre ce le place sã mãnânce, ce afinitãţi politice au, cine le sunt prieteni, unde au cãlãtorit sau cât de corect ştiu sã scrie româneşte. Felul în care fiecare dintre noi funcţioneazã poate fi tradus în date accesibile uşor în mediul online, iar Internetworldstats.com anunţa la sfârşitul anului 2014 cã 11.178.477 de români aveau acces la Internet şi cã aproximativ 7.2 milioane de români aveau un cont pe Facebook, tendinţa fiind de creştere de la o lunã la alta.

O consecinţã importantã a acestei decizii este cã giganţii americani vor trebui sã cheltuiascã sume serioase pentru a-şi adapta sistemele operaţionale la noul context legislativ european. Pânã în aceastã sãptãmânã, bazele de date colectate de companiile americane, postãrile de pe Facebook ale utilizatorilor europeni sau cãutãrile frecvente de pe Google îi ajutau sã îşi personalizeze gamele de produse şi servicii în funcţie de preferinţele europenilor. Google a fost chiar acuzat de Comisia Europeanã cã abuzeazã de poziţia dominantã pe piaţa motoarelor de cãutare riscând o amendã de 6 miliarde de Euro şi impunându-i-se sã îşi modifice modelul de business.

Pânã la urmã, e necesar sã reflectãm unde va duce accesul la un volum important de date despre oameni şi despre activitãţile lor. Existã voci care spun cã Google colecteazã date despre noi pentru a fi capabil mai târziu sã anticipeze boli pe care le vom avea şi sã ne propunã soluţii medicale. Intr-un context în care totul poate fi digitizat, care va fi impactul acestei evoluţii asupra generaţiilor viitoare? Ar trebui sã fim bucuroşi şi îngrijoraţi în acelaşi timp.

Scrie un comentariu la articol