Cernăuțiul, un mare centru cultural românesc

scris de Ioan Abutnăriței
în Cultural
16 sept. 2015
16 sept. 2015, ora 15:06

Ca să ne putem face o imagine a capitalei Bucovinei din perioada interbelică, voi face un apel la Constantin Loghin, care în anul 1936 a scris o monografie intitulată „Cernăuții”. În articolul de față prezint cititorilor descrierea municipiului Cernăuți, așa cum a făcut-o autorul în monografia mai sus menționată: „Orașul este așezat la 25° 56′ longitudine estică și 48° 17′ latitudine nordică, pe un podiș de 250 metri, care coboară în lunca Prutului. Prima gară a municipiului venind dinspre sud este gara Gradina Publică, după care urmează gara principală. O singură stradă bine pavată duce de la gară spre centru, vizitatorul trecând astfel pe lângă biserica Sfânta Paraschiva, pe lângă comenduirea Pieței, biserica romano-catolică, Cercul Militar, Administrația Financiară, ajungând în Piața Unirii și primăria urbei.

Din această piață pornesc mai multe străzi. Pe una trecând pe lângă templul evreiesc (azi cinematograf), ajungem la cele 4 clădiri ale universității și la biserica evanghelică, apoi la palatul Mitropoliei Bucovinei (care astăzi nu mai este palat mitropolitan). De aici se ajunge la parcul Dominic, de unde ți se deschide una dintre cele mai frumoase priveliști ale orașului. Plecând din piața Unirii în direcția opusă, pe strada Romană este Comandamentul Diviziei a 8-a (fostul palat al Dietei Bucovinei), biserica greco-catolică care a fost considerabil mărită în perioada interbelică românească. Întâlnim apoi biserica de lemn Sf. Nicolae, datând din 1607, care a ars într-un mod misterios. Se ajunge la cimitirul orașului, unde sunt înmormântați mulți oameni de seamă ai Bucovinei: A. Pumnul, I.G. Sbiera, G. Hurmuzachi, G. Tofan etc. Tot aici odihnesc și osemintele soldaților căzuți în Primul Război Mondial. Trecând pe lângă cazărmile de artilerie ajungem la pădurea Horecea cu o mânăstire de valoare istorică.

În Piața Unirii se mai află Palatul Național, unde prin câteva decenii de-a-rândul s-a frământat cel mai curat aluat al vieții românești din Bucovina, aici s-au întâlnit toate firele, care legau răzlețita organizație a acestui neam și tot aici s-au adăpostit cele mai multe societăți românești. Tot într-o sală a acestui palat a fost salutată la 11 noiembrie 1918 intrarea armatei române în Cernăuți, iar în alta, în sala Armoniei, s-a ținut ședința Constituantei românilor bucovineni în 27 octombrie 1918. Tot în piața Unirii mai vedem clădirea Casei de Economii după care ne oprim la Liceul Aron Pumnul, iar la capătul străzii se întinde o piață mai mare decât Piața Unirii cu un parc numită Vasile Alecsandri. În această piață se afla Palatul Camerei de Comerț și Industrie (azi Facultatea de Medicină), iar în spatele lui mărețul palat al Justiției.

În fața Camerei de Comerț se ridică grandiosul Palat Cultural al Societății pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina, terminat în anul 1939, o mândrie a activității creatoare românești din perioada interbelică. Lângă Palatul Cultural se află o impozantă clădire a Casei Evreiești. Tot aici în această piață se află Teatrul Național, de unde ajungem în parcul Schiller, de unde se vede în depărtare Țețina. Tot din Piața Unirii intrăm în strada Iancu Flondor, o stradă a cafenelelor, restaurantelor și magazinelor elegante. Pe aceeași stradă aflându-se și casele naționale ale germanilor și polonezilor, iar cea a ucrainenilor fiind pe strada Petrovici. Din Piața Unirii urcând în pantă ușoară pe strada Regina Maria, cu magazine bogate, ajungem la capătul ei, la o coloană pătrată, având în vârf un vultur: monumentul ostășesc, care astăzi nu mai există, cum nu mai există nici monumentul Unirii din Piața Unirii!

De la monumentul ostășesc se despart 2 străzi: pe cea din dreapta se ajunge la Piața Grigore Ghica Vodă, o piață largă, pătrată, în spate fiind Tribunalul Penal, de cealaltă parte micul parc al Arboroasei. În continuare pe strada Cuciurul Mare se văd: palatul Administrativ (Prefectura), Catedrala Iezuiților, Spitalul Militar, Liceul Militar (pe strada Mihai Viteazul), cazărmile grănicerilor. Pornind de la monumentul ostășesc pe strada Ștefan Cel Mare, vedem bustul lui Mihai Eminescu, care astăzi nu mai este, iar peste drum de masiva și sobra construcție a Catedralei Ortodoxe, aici este partea cea mai ridicată a orașului. În continuare trecem pe lângă Liceul de Băieți Mitropolitul Silvestru, pe lângă Școala Primară de Băieți și cea de Fete, pe lângă Cazarma Regimentului 8 Vânători. De aici strada se numește a Transilvaniei, unde se aflau 2 spitale, 1 liceu și Cazarma Regimentului de Roșiori. În fața spitalelor se întinde cel mai mare parc al orașului, Grădina Publică cu bustul lui Constantin Tomasciuc (1892).

cernauti_old

În spate se află Grădina Botanică a Universității, iar la capătul Grădinii Publice se află stadionul Dragoș Vodă. În spatele acestor grădini se află cartierul vilelor, al funcționarilor, unde s-a înălțat monumentalul Palat al Grănicerilor, clădit în perioada interbelică în stil românesc, mai departe ajungem la gara Grădina Publică. Orașul are multe clădiri de valoare arhitectonică, multe construite în timpul stăpânirii românești ca: palatul Căminului de Ucenici, Casa Asigurărilor Sociale, Policlinica Orășenească, Clădirea Seminarului Teologic etc. Și particularii au construit mult în perioada interbelică cum au fost: cinematograful (teatrul Scala), nenumărate vile în cartierul vilelor și din timpul ocupației austriece au rămas mai multe clădiri frumoase și impunătoare pe care le putem admira și azi.

Locul, unde este dispus orașul, prezintă urme de străveche civilizație, în muzeul Bucovinei din Cernăuți se păstrau obiecte din perioada neolitică. Orașul este așezat pe ruinele vechii cetăți a Țeținei, iar prima atestare scrisă se află într-un tratat comercial, încheiat la 8 octombrie 1408, între Alexandru Cel Bun și comercianții polonezi din Lvov. Sub stăpânirea austriacă, Cernăuții s-au dezvoltat foarte repede, administrația militară a încurajat cu orice mijloace colonizarea străinilor în oraș, oricine voia să contruiască primea teren gratuit, iar în afara orașului oricine putea ocupa pământ cât voia. Populația a sporit repede, iar dezvoltarea economică era printre cele mai rapide din imperiu. În perioada habsburgică, Cernăuții au fost feriți de războaie, în schimb s-a abătut asupra lui alte calamități: un incendiu în 1816, invazia de lăcuste în 1828, epidemia de ciumă în 1829, un cutremur de pământ în 1829, mari inundații în 1837, o epidemie de holeră în 1831, care a cuprins și foarte multe sate luând foarte multe vieți omenești.

Între 1864 și 1866, au fost alte calamități de altă natură: o secetă cumplită a dus la fenomenul de foamete, epidemii de tifos și holeră având ca final decesul a peste 2262 persoane, tot atunci un mare incendiu a mistuit casele sărăcăcioase din cartierul evreiesc. Prima locomotivă de tren a intrat în oraș la 1 septembrie 1866, iar tot cam atunci românii deveneau minoritari în diferite domenii cum ar fi meseriașii și negustorii, majoritari devenind coloniștii din imperiu. Calea ferată spre Suceava s-a deschis în anul 1869, iar la 5 februarie 1896 s-a aprins primul bec electric la Cernăuți, iar din 18 iulie 1897 au circulat primele tramvaie. A fost primul oraș din România unde a circulat troleibuzul. La Cernăuți a funcționat o judecătorie mixtă și un tribunal cu 3 secțiuni, iar din 1919 și Curtea de Apel.

Notarii publici aveau în Cernăuți Camera Notarilor, pe lângă tribunal a funcționat și o Judecătorie de Muncă, care rezolva conflictele de muncă între patroni și angajații lor. Cernăuțiul avea un centru școlar de toate gradele: școli primare, secundare, profesionale, culminând cu Universitatea, cu cele 4 facultăți ale ei. În anul 1936 Cernăuțiul avea 2 muzee: Muzeul Mitropolitan în Mitropolie în 5 camere și Muzeul Bucovinei într-o clădire proprie pe strada Mickiewicz, numărul 2. În anul 1892, datorită mitropolitului Silvestru Murariu, a luat ființă Muzeul Țării, care în anul 1935 s-a unit cu Muzeul Industrial”.

Va urma!

Scrie un comentariu la articol

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.