Fluizii Roji o dau pe basme pentru adulţi

scris de Fluizii Roji
22 mai 2015
22 mai 2015, ora 19:59

Moroiul şi Regele-Gri

Moroiul, urâciosul, stă în turnul pustiu şi rece care domină partea centrală a cetăţii, râvnind să pună mâna pe ea. Din vremuri pe care nici el nu le mai ţine minte, îl mistuie un foc interior, de a fi stăpân peste Blajini, de a pune mâna pe averile Uriaşilor, însă mintea cea veşnic clocotitoare îi spune că momentul e aproape. Regelui, îmbătat cu laudele lui Setilă, Lungilă, Flămânzilă, Ifosilă, nici nu-i trece prin cap că ar putea să-şi piardă şi izmenele de pe el.

sauron

E necaz mare între zidurile cetăţii, căci prosperitate nu e, ba dimpotrivă, sărăcia, îndoiala, lipsa speranţei, bântuie toate prin minţile Blajinilor, posomorâţi şi blegi până la Dumnezeu, de zici că o boală grea s-a lăsat pe sufletele lor. În afară de rege, numit şi „Regele-Gri”, de când l-a părăsit pe Împăratul-Portocaliu, nimeni n-are motiv de veselie, şi, din ce mai zic babele pe la zi de târg, tocmai această stare îl împiedică să vază cât de aproape e să-şi piardă regatul în favoarea Moroiului ofticos şi răzbunător, cel al cărui ochi de foc veghează cu mânie cetatea. Săbiile şi topoarele ruginit-au prin şurile bravilor Uriaşi, iar de la ultima bătălie, o lentoare ca de vrajă le-a cuprins braţele şi minţile.

Moroiul, mai abil şi mai dornic ca niciodată în a-şi atinge ţelul, chiar de-a doua zi după ultima înfrângere suferită începu să-şi adune oştirile. Căpcăuni, strigoi, de toate tipurile şi mărimile, se adună la chemarea lui. Nu-l iubesc, însă frica îi face să se aciuiască pe lângă el, dacă nu să-l ajute, măcar pentru a-i câştiga bunăvoinţa. Balaurii şi zmeii stau deoparte. Nu e lupta lor, iar cu moroiul s-au mai fript odată. „Cine îi va câştiga regelui bătălia de data asta?”, şuşotesc până şi ologii care nici nu se mai sinchisesc să se ridice din praful nefiresc în care s-a cufundat cetatea. Tot neamurile? Gigantul-Invincibil, împreună cu Popa-Supremul? Ce-o să le mai promită Blajinilor de data asta?

Doar că Moroiul o să le pună la toţi pielea pe băţ şi c-o să-şi ia lumea în cap, fugind care încotro? Umblă vorba că răzbunarea-i va fi necruţătoare, fiind şi singura care-l mână-n luptă. Pe cine să te mai bazezi de vreme ce pe vitejii Solomonari, magicienii care au salvat regatul de la dezastru, odată ajuns rege, i-ai duşmănit, plecând urechea, mai ceva ca Ifosilă, la limba otrăvită a lui Intrigăilă, ajuns prin vicleşug în preajma ta, limbă ce ţi-a înlocuit propria limbă, urechile şi chiar şi gândurile? Și astfel, cei ce din păstor te-au făcut rege trecut-au în ochii tăi şi alor tăi drept uzurpatori, uneltitori, răuvoitori.

Suferinţă mare pe sufletele lor, dar cine e de vină că regele e slab, că suferă de aplecatul urechii, boală grea dealtfel, ce te face să trăieşti după ce-ţi zic alţii. Răul infernal începe să prindă contur. În subterane se fabrică intrigi, bârfe otrăvitoare, se pun la cale conspiraţii. Lighioane fanatice, zămislite parcă din patima Moroiului, încep să se adune. Creaturi cu minte puţină dar cu inimi otrăvite se contaminează de răzbunare de la cel al cărui foc interior nu se va stinge până nu va pune mâna pe regat.

Bătălia se anunţă cumplită, însă nu ne pierdem speranţa, că de undeva, în lipsa unui Făt-Frumos, va apărea măcar vreun Petru Cenuşă, un Tuliman, un Agherean Viteazul sau, de ce nu, un Voinic-cel-cu-cartea-n-mână-născut, care să-l închidă pe Moroi în beci pentru câte zile o mai avea, iar din griul-şobolan al regelui, dacă nu iese albul la suprafaţă, surghiunit să fie, pe Muntele pe care-l mai are încă în stăpânire, ca să-i bată mioarele obrazul, că s-a arătat nevrednic de misiunea pe care Blajinii i-o încredinţară…

Fluizii Roji, pe post de Cobe, prevestitori de vremuri tulburi!
Această rubrică este un pamflet și trebuie tratată ca atare!

Scrie un comentariu la articol

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.