Știrile zilei de4 decembrie 2022

PET România face apel la Eco-Eroii din Țara Dornelor

Asociația de Ecoturism din România (AER) în parteneriat cu Asociația de Ecoturism Țara Dornelor, Asociația de Turism Retezat și Asociația Măgura Ecoturistică lansează campania „Fii un Eco-Erou pentru comunitatea ta!”. Printr-o serie de acțiuni cotidiene, localnicii își lansează provocarea de a gestiona cât mai bine deșeurile în gospodărie. Astfel, organizațiile atrag atenția pe paginile de Facebook cât de importantă este implicarea fiecăruia în efortul de a menține o natură curată și o zonă turistică atractivă.

Campania „Fii un Eco-Erou pentru comunitatea ta!” face parte din proiectul PET România – Pentru Eco și Turism – o inițiativă civică de curățare a naturii din România și semnalează problema deșeurilor nedegradabile care sunt abandonate în zonele naturaleși care nu ajung să intre într-un sistem de colectare și reciclare corespunzător. Astfel, România pierde ca imagine de destinație turistică și mai ales ecoturistică, cu repercusiuni economice și sociale la nivel național și local.

Aflăm în următorul interviu mai multe informații despre proiectul PET România și campania cu Eco-Eroi de la echipa proiectului.

Context, situația deșeurilor în Țara Dornelor
Monica David, responsabil Relații Publice Asociația de Ecoturism Țara Dornelor

Cum ați descrie problema actuală a deșeurilor din Țara Dornelor?

Pe scurt, nu-i totul pierdut, chiar dacă, din păcate, suntem într-o situație tipică, răspândită la scară largă în țara noastră și nu numai. Ca locuitori, producem cantități enorme de deșeuri și nu prea conștientizăm cu ce costuri vine asta la pachet și ce am putea face mai bine în sortarea lor.

Autoritățile publice, cele care se ocupă de problema gestionării acestor deșeuri, se văd nevoite să aloce sume uriașe, de ordinul zecilor de mii de lei, din bugetul local pentru ridicarea și transportul gunoiului, fără să urmărească cu atenție tot procesul și să intervină punctual pentru reglarea disfuncționalităților. Firmele de salubritate, cele care asigură ridicarea periodică a gunoiului, se confruntă cu nepăsarea oamenilor sau cu lipsa de informare a acestora când vine vorba de ce pun în sac și cum anume o fac. În plus, sunt privite ca obligate să ridice gunoiul, indiferent de maniera în care acesta este sortat. Turiștii dezaprobă, la fel ca locuitorii, gunoaiele pe care la întâlnesc sporadic aruncate la întâmplare și dau vina pe autorități, care, anual, derulează campanii de curățenie în comunitățile pe care le conduc. Anumite organizații locale și inițiative private și-au făcut un obicei din a curăța anumite zone de agrement, foarte accesate, de mucurile de țigară, pet-urile, dozele de bere și de suc pe care la găsesc cu ușurință abandonate sub nasul nostru. Monitorizarea riguroasă și amendarea acestor comportamente pare să lipsească în mai toată destinația, iar efectele se văd. Cercul este vicios, complex, și la prima vedere pare că sunt puțini cei dispuși să înțeleagă mai bine problema și să vină cu inițiative de ameliorare.

Cu toate acestea, nu este un scenariu apocaliptic. Am identificat exemple de bună practică în rândul comunităților locale, de la mici gospodării care sortează gunoiul și fac compost, licee cu profil agricol care valorifică în mici sere și grădini deșeurile biodegradabile, școli care derulează programe precum Eco-Școala, cu rol de educare și modelare a comportamentului responsabil față de modul în care consumăm resursele planetei, și până la autorități locale care s-au inspirat din zone precum Oradea sau Sibiu pentru a schimba în bine comportamentul locuitorilor, introducând modelul plătești pentru cât arunci, cum am văzut la Șaru Dornei. Un plus de creativitate am văzut și la Ciocănești unde autoritățile au introdus sisteme de recompensă pentru cei care adună cel mai mult gunoi. Oricum, literă de lege pentru toate cele zece comunități locale din Țara Dornelor pare să fie CURĂȚENIA DE PRIMĂVARĂ! Este tradiție sfântă în această zonă și are meritul de a salva mult din imaginea destinației, înainte de începerea sezonului turistic.

Localnicii știu în cât timp se degradează plasticul pe care îl aruncă în natură? Se face informare în zonă? Există acțiuni de curățenie și cine le inițiază?

Nu există un consens în privința informației legată de timpul de descompunere a plasticului, iar asta s-a văzut în răspunsurile pe care le-am primit de la localnici în cadrul chestionarului pe care l-am dedicat acestui subiect. Răspunsul cel mai frecvent pe care l-am primit a fost general, că în milioane de ani, dar cifrele variază foarte mult, ceea ce ne arată că oricâte documentare și campanii s-au inițiat de-a lungul timpul legate de prezența plasticului în viețile noastre niciodată nu e prea mult să reluăm informațiile, pe post de picătură chinezească, doar-doar s-o prinde ceva!

Din discuțiile pe care le-am avut cu autoritățile publice locale și cu unele școli din destinație, au existat și mai există informări legate de modul de colectare, selectare, depozitare a deșeurilor. Dar, realitatea este că acestea au un impact scăzut, nu au forță să pătrundă la nivel extins în comunitate, iar rezultatele întârzie să apară, repetându-se în buclă aceleași greșeli. O campanie unitară, la care să contribuie toți actorii interesați la nivel local ar avea forța să miște lucrurile în direcția bună, iar noi asta ne propunem în proiectul PET!

În general, acțiunile de curățenie sunt demarate și susținute de autoritățile publice locale din cele 10 comunități ale destinației. Suplimentar, școlile și anumite organizații și companii locale se mobilizează anual să schimbe fața locurilor dezagreabile, schimonosite de gunoaie și nepăsare. E acea lumină care licărește continuu și care semnalizează că există oameni preocupați de imaginea și sănătatea locului în care trăiesc. Din fericire, am avut și noi prilejul să cunoaștem astfel de oameni în acțiunile pe care le-am întreprins cu scopul de a identifica și marca zonele vulnerabile, cu deșeuri, din Țara Dornelor și de a aduce problema cât mai sus în topul priorităților comune.

Cum este abordată problema deșeurilor nedegradabile care sunt abandonate în zonele naturale din Țara Dornelor? Care sunt sancțiunile, recompensele și regulile despre care ne puteți povesti?

În periplul nostru de șase luni prin destinație, am remarcat că principala măsură de combatere a poluării cu deșeuri nedegradabile o reprezintă acele campanii de curățenie, sub diverse titulaturi, lansate anual la nivel local. În cazul materialelor de construcție, care nu se încadrează în tipurile de gunoi ridicate de firmele de salubritate, am observat că s-a venit în întâmpinarea localnicilor cu puncte de preluare a acestor materiale. Acest serviciu este oferit cu titlu gratuit, la Șaru Dornei de exemplu, cu scopul de a-i determina pe oameni să nu mai arunce aceste materiale la marginea pădurilor, pe malurile apelor, cum se întâmplă destul de des. În comuna Dorna Candrenilor am remarcat că se pune accent pe deșeurile biodegradabile pentru care autoritățile locale au pus la dispoziția gospodăriilor pubele speciale, de culoare neagră. Ni s-a părut un foarte bun exemplu de cum se poate stimula transformarea gunoiului biodegradabil în compost. De ce? Pentru că în Țara Dornelor nouă dintre cele 10 localități sunt rurale, deci lumea locuiește la casă și, din păcate, a devenit uneori comodă, renunțând să mai arunce într-un spațiu din grădină sau livadă aceste deșeuri care pot deveni într-un an de zile îngrășământ natural, excelent pentru ce se cultivă lângă gospodărie.

Dacă despre recompense, am oferit exemplul de la Ciocănești, unde localnicii care curăță un kilometru de drum sau albie de râu primesc un stimulent financiar de 500 de lei/persoană, la capitolul sancțiuni este liniște. Gunoaiele par a fi crescute din pământ pentru că nimeni nu știe cine le-a aruncat, când și de ce. Informațiile și acuzațiile care circulă în comunitate sunt vagi, iar pe baza lor nu se pot emite sancțiuni, doar pretenții. Încă nu avem o situație de la polițiile locale, să aflăm ce au de spus pe acest subiect. Va fi și aici o pistă de de cercetat.

Se mai practică arderea gunoiului în Țara Dornelor? De ce este dăunătoare această practică și ce soluții sunt pentru a o combate?

Un mare, sincer și regretabil, da! Acest obicei se menține în topul acțiunilor de care pare că nu ne putem desprinde. E o tradiție ca văile satelor și orașului să fumege în fiecare toamnă și primăvară, când se face trecerea de la un sezon la altul. Dar, deși vorbim mai degrabă despre un gunoi biodegradabil, care provine din resturi vegetale, acest comportament nu este scutit de sancțiunea legii care combate acest obicei toxic pentru mediu și sănătate. În cazul în care sunt arse deșeuri periculoase, fapta se poate încadra la infracțiune și pedepsi cu închisoare de la 3 la 5 ani, potrivit legii nr. 211, art. 63 – inclusiv pentru persoane fizice, se menționează în ghidul pregătit de Greenpeace România și Zero Waste România, care vine în sprijinul cetățenilor care pot semnala cazuri de gunoaie incinerate. Concret, aceștia pot suna la 112 unde pot cere să fie puși în legătură cu Garda de Mediu sau Poliția Locală. Este un tip de acțiune la îndemâna celor care conștientizează importanța păstrării unui mediu curat și sănătos, care previne inclusiv producerea de incendii. Din păcate, la nivelul destinației nu avem cunoștință de sancțiuni aplicate în baza legii care reglementează amendarea acestui comportament. Pe motiv că așa au făcut dintotdeauna, oamenii par să aibă o înțelegere tacită și comună în privința acestui comportament pe care îl conservă în consecință. Deci nu prea are cine să sancționeze când„toți fac la fel”.

Ce bune practici de gestionare responsabilă a deșeurilor ați identificat în zona Țara Dornelor la nivel de gospodării și autorități locale?

La nivel de gospodării, un bun exemplu îl constituie valorificarea resturilor alimentare ca hrană pentru animale și a resturilor vegetale pentru crearea de compost/îngrășământ natural. Cu atât mai mult cu cât aceștia beneficiază și de spațiu suficient pentru sortarea și depozitarea gunoiului pe categorii: pet, sticlă, hârtie, menajer. Ceea ce, din păcate, la bloc se întâmplă prea puțin, tocmai din lipsa acestui spațiu. Dar, și în acest caz, autoritățile din Vatra Dornei, depildă, au îmbunătățit mult în ultimii ani infrastructura de depozitare a deșeurilor. În locul acelor containere mari, unde se punea totul la gramadă, au început să fie montate containere rezistente, realizate pe o structură solidă, unde localnicii pot pune gunoiul pe categorii diferențiate: gunoi menajer, sticlă, pet, metal. Un avantaj al acestor containere noi îl reprezintă și faptul că au gurile de deversare a gunoiului înalte, prevăzute cu opritori, care nu permit scoaterea și împrăștierea gunoiului de către animale, vânt sau vandalizări. La nivel de școli, biserici și primării am observat existența pubelelor diferențiate de aruncare a gunoiului, ceea ce face mai explicită preocuparea în creștere pe care acestea o au în raport cu gestionarea deșeurilor. Un alt plus, sunt acele calendare de ridicare a gunoiului pe care multe firme de salubritate și primării din zonă le-au pus la dispoziția locuitorilor, astfel încât aceștia să știe foarte clar cu ce frecvență se ridică gunoiul, în ce zi a săptămânii, ce tip de gunoi se preia.

O bună practică înseamnă în primul rând să îți pese. Iar asta, din fericire, e o trăsătură comună a locuitorilor din Țara Dornelor. Au gospodării bine îngrijite, curate și le pasă de aspectul exterior, inclusiv în calitate de gazde a unei destinații ecoturistice. Prin urmare, de la această preocupare încolo putem construi sisteme funcționale prin care să diminuăm impactul deșeurilor aruncate la întâmplare și a celor necorespunzător gestionate. Vigilența este un exercițiu util oricărei comunități și cu cât o vom exersa mai mult în folosul nostru, cu atât vom fi mai frecventabili ca destinație de vacanță, înconjurată de munți și înțesată de izvoare cu apă vie, unde se trăiește frumos și sănătos.

Intervenție prin proiectului PET România
Andrei Blumer, președinte AER
Există preconizări că industria turismului produce anual aproximativ 35 de milioane de tone de deșeuri solide. Există cifre și la nivelul României? Cum se poate preveni această problemă?

Din păcate nu există astfel de date la nivelul industriei turistice din România. De altfel, în afara câtorva date colectate de Institutul Național de Statistică, în România se fac prea puține cercetări legate de turism și impactul acestuia. Dar cu siguranță impactul turismului este foarte mare, și nu doar în ceea ce privește cantitatea de deșeuri generată, că și în ceea ce privește consumul de resurse. De regulă în vacanță facem dușuri mai lungi și mai dese, lăsăm lumina aprinsă și, astfel, consumăm mai multă apă și energie. Problema poate fi prevenită prin încurajarea clienților să se comporte responsabil față de mediu pe timpul vacanței, iar acest lucru poate să fie bine comunicat de către unitățile de cazare. Aceste spații de cazare, la rândul lor pot obține certificate de bune practici în turism durabil, ceea ce reprezintă o recunoaștere a eforturilor de reducere a impactului negativ nu doar asupra naturii, dar și asupra mediului socio-economic și cultural.

Astfel se vor avea în vedere măsuri ce privesc cantitatea de resurse utilizată, cantitatea de deșeuri generată, folosirea unor substanțe de curățenie prietenoase cu mediul, tratarea apelor uzate, dar și bunăstarea angajaților, relația și beneficiile pentru comunitatea locală, beneficiile pentru natură și arii protejate, practici de marketing corect etc.

Există deja țări, precum Slovenia, care investesc foarte mult în dezvoltarea durabilă a turismului și care reprezintă un element diferențiator față de alte țări competitoare. România nu ar trebui să piardă oportunitatea de a se poziționa ca o destinație de ecoturism la nivel european și chiar cu o importantă componentă de durabilitate în celelalte sectoare turistice.

Ce schimbări vă propuneți să obțineți prin proiectul PET România la nivel local și național?
La nivel local ne dorim ca oamenii să devină conștienți de impactul gunoaielor asupra calității vieții și asupra imaginii destinației ecoturistice. Este o contradicție să te lauzi cu această titulatură și să vezi deșeuri aruncate în natură, iar turiștii vor sesiza și vor taxa această neconcordanță. De asemenea, prin identificarea de exemple de bună practică, implicit din partea autorităților locale, dorim ca acestea să fie replicate și în alte zone astfel încât să conducă la îmbunătățirea situației. În acest sens derulăm campanii de conștientizare pe rețelele sociale, vom face activități în liceele din cele trei zone și vom avea întâlniri cu autoritățile locale.
La nivel național ne dorim ca autoritățile naționale să conștientizeze gravitatea problemei și să ia măsuri reale. Am ajuns să banalizăm gunoaiele aruncate peste tot, și, astfel, pur și simplu să nu le mai vedem. Dar ele sunt acolo și îi șochează pe cei care vin mai ales din afara țării. De cum ieși din aeroport ești asaltat de imagini cu gunoaie omniprezente: de-a lungul drumurilor, de-a lungul căii ferate, în parcări, la marginea localităților, pe malurile râurilor sau la baraje. Așa ceva nu este normal și ne afectează atât sănătatea, dar și modul în care suntem priviți ca nație de străinii care ne vizitează.

Despre campania cu Eco-Eroi
Bogdan Papuc, Director executiv AER

Cum au fost alese cele trei destinații ecoturistice din România pentru acest proiect: Țara Dornelor, Țara Hațegului-Retezat și Zărnești-Piatra Craiului?
Cele trei zone au fost alese pe de o parte în baza colaborării excelente pe care o avem de foarte mulți ani cu cei de pe plan local, iar pe de altă parte având în vedere statutul lor de destinații de ecoturism oficial recunoscute de către Ministerul Antreprenoriatului și Turismului. Deci ele sunt niște zone speciale în care turismul se dezvoltă în armonie și pe baza naturii, preponderent cu afaceri mici, deținute de cei de pe plan local, și în care natura și ariile naturale protejate sunt integrate în produsul turistic și în imaginea de marketing a destinației.
În acest context, este cel puțin neplăcut să avem gunoaie de-a lungul drumurilor și pe malul râurilor, ori la marginea localităților. De altfel, această situație nu ar trebui să fie acceptabilă pentru nicio zonă din România, turistică sau ne-turistică, deoarece legislația acoperă destul de bine domeniul gunoaielor, iar autoritățile au atribuții clare.

Care sunt organizațiile inițiatoare ale proiectului PET România și ce vă propuneți să realizați în cele trei destinații ecoturistice pe termen lung?

Pe lângă Asociația de Ecoturism din România (AER), inițiatoarea proiectului, avem parteneri câte o asociație locală din fiecare destinație: Asociația Măgura Ecoturistică pentru Zărnești – Piatra Craiului, Asociația de Turism Retezat pentru Țara Hațegului – Retezat și Asociația de Ecoturism Țara Dornelor. Cu excepția primeia, care este la început de drum, celelalte două au experiență de 10-15 ani în dezvoltarea locală durabilă prin ecoturism și au reușit să atragă resurse importante din diverse finanțări nerambursabile.

Pe de altă parte, AER are aproape 20 de ani de experiență în dezvoltarea ecoturismului în România, iar membrii săi oferă programe turistice bazate pe natură și pe cultura locală în toată țara. Activitatea noastră include dezvoltarea unei rețele de destinații de ecoturism cu sprijinul Romanian-American Foundation și al Fundației pentru Parteneriat, dezvoltarea de infrastructură turistică ușoară (poteci tematice, trasee de cicloturism, centre de vizitare), certificarea în ecoturism, realizarea de strategii și studii, reprezentarea membrilor în relația cu autoritățile și altele.

Prin proiectul PET România faceți apel la Eco-Eroii din cele trei regiuni. Ce fac acești Eco-Eroi și cum impulsionează localnicii să renunțe la comoditatea și obișnuința de a arunca gunoaie în zonele neamenajate sau pe albiile râurilor?
Eco-eroii reprezintă niște modele de conduită în ceea ce privește colectarea și reducerea cantităților generate. Am încercat să identificăm în fiecare zonă pe acei oameni care fac ceva în plus și care pot demonstra celorlalți că nu e nimic complicat să reduci, să reciclezi sau să refolosești. Cert este că oamenii nu cunosc cât de nocive pot fi gunoaiele asupra naturii și, implicit, asupra sănătății noastre. Ne bucurăm cu toții de tot confortul vieții moderne, dar încă ne comportăm ca acum 100 de ani când nu aveam plastice, becuri economice sau electrocasnice. Spre exemplu plasticul nu dispare dacă îl aruncăm pe malul râului. Da, viitura îl va duce mai departe, dar el se descompune în particule fine, unele chiar invizibile ochiului, și ajunge în apa potabilă și de acolo, în hrană gen pești sau băuturi îmbuteliate, iar de acolo în sângele nostru și se depozitează în organe, cum ar fi ficatul sau rinichii, cauzând viitoare afecțiuni.

Proiect derulat de Asociația de Ecoturism din România în parteneriat cu Asociația de Ecoturism Țara Dornelor, Asociația de Turism Retezat și Asociația Măgura Ecoturistică, cu sprijin financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Scopul proiectului este acela de a genera o mișcare civică locală în trei destinații de ecoturism, pentru soluționarea poluării cu deșeuri nedegradabile. Mai multe detalii pe www.pet.asociatiaaer.ro.

Programul Active Citizens Fund România este finanțat prin Granturile SEE 2014-2021. Obiectivul general al Granturilor este de a reduce disparitățile economice și sociale și a consolida relațiile bilaterale dintre cele 15 state beneficiare și statele donatoare (Islanda, Liechtenstein, Norvegia). Programul este administrat de către consorțiul compus din Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Fundația pentru Parteneriat, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi, Fundația PACT și FrivillighetNorge, care acționează în calitate de Operator de Fond desemnat de către FMO – Oficiul Mecanismului Financiar al Granturilor SEE și Norvegiene. Active Citizens Fund România vizează consolidarea societății civile și a cetățeniei active și creșterea capacității grupurilor vulnerabile. Cu o alocare totală de 46.000.000 euro, programul urmărește dezvoltarea pe termen lung a sustenabilității și capacității sectorului societății civile, intensificând rolul său în promovarea participării democratice, a cetățeniei active și a drepturilor omului și consolidând în același timp relațiile bilaterale cu statele donatoare Islanda, Liechtenstein și Norvegia. Pentru mai multe informații despre Active Citizens Fund în România, vă rugăm accesați www.activecitizensfund.ro. Pentru mai multe informații despre Granturile SEE și Norvegiene, accesați www.eeagrants.ro.”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *