Limba română, mândria identității noastre, a fost sărbătorită printr-un eveniment la Biblioteca Municipală

Ziua Limbii Române se sărbătorește pe 31 august începând cu anul 2013, fiind votată în Parlamentul României ca zi specială prin Legea 53. Subliniem însă că limba maternă trebuie să fie sărbătoarea noastră în fiecare zi: „Limba română este patria mea”, spunea Nichita Stănescu.

Nu este o metaforă, fără o limbă specifică nu există o patrie. Sub acest generic, la Biblioteca Municipală „G. T. Kirileanu” s-a ținut o manifestare omagială în organizarea Filialei „Arboroasa” a Asociației Culturale „Pro Basarabia și Bucovina”, a Asociației Scriitorilor și Artiștilor din Țara Dornelor, a instituției gazdă și a Filialei Vatra Dornei a SCLRB. Informații despre limba română, vorbită de peste 28 de milioane de persoane, limbă a Uniunii Europene din 1 ianuarie 2007, a prezentat Nicoleta Todașcă.

Am informat pe cei prezenți despre modul în care se sărbătorește, în condiții specifice momentului, limba noastră în Republica Moldova și la Cernăuți, am transmis urările adresate dornenilor cu acest prilej de către scriitorul și ziaristul Nicolae Șapcă, vicepreședintele Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu” din Cernăuți și profesorul Valeriu Ostaș, președintele Casei Limbii Române din Republica Moldova.

„Vă dorim dumneavoastră și tuturor fraților din România, Basarabia, Bucovina, Timoc și Maramureșul Istoric mândrie, cinste și verticalitate în valorificarea limbii române oricând și oriunde, cu demnitate și multă lumină, căci este limba părinților noștri, a martirilor neamului nostru și a bunului Dumnezeu al acestui pământ, lăsată spre dăinuire și unitate”, a subliniat profesorul Ostaș.

Profesorul Jenica Romanică a apelat la poemul „Epigonii” al lui Mihai Eminescu, referindu-se la limba română ca la un fagure miere, poemul prin care este prezentată antiteza dintre trecutul și prezentul în care a trăit, folosirea limbii fiind nefavorabilă acelui prezent. Istoria se repetă în zilele noastre.

Citând din poem, vorbitoarea a remarcat faptul că noi, cei de azi, suntem epigonii epigonilor de atunci și asistăm pasivi la degradarea limbii, proces negativ sprijinit și de larga migrație a românilor spre alte zări. „Azi ne serbăm pe noi înșine”, a spus preotul Mihai Valică. A avut prilejul să constate valoarea și frumusețea limbii române, dorul de limba maternă, studiind și profesând un timp în Germania: „Să promovăm limba română frumoasă, armonioasă, muzicală, să nu uităm că este limba vechilor cazanii, ea este cunoscută încă din secolul al IV-lea, actul său de naștere nu este Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung”. Preotul Valică a nominalizat personalități care au contribuit la dezvoltarea limbii române, precum Antim Ivireanul, Șerban Cantacuzino, Mihai Eminescu.

„Suntem datori lui Eminescu să încurajăm pe tineri să își cunoască limba, istoria, să nu uite că am rezistat prin valorile noastre, prin cultură, credință, limba maternă și tradiții. Când vrei să distrugi o nație îi distrugi limba mai întâi, dar la judecata lui Dumnezeu ne prezentăm cu slava și cinstea neamului, cu limba noastră. Cei care au dezrădăcinat neamul își vor primi pedeapsa”, a subliniat vorbitorul, amintind că Biserica Națiunilor de la Ierusalim are drept hram Tatăl Nostru.

Am păstrat un moment de reculegere în memoria profesorului Ion Popescu Sireteanu, trecut de puțină vreme la cele veșnice, fost membru de onoare al ASATD, primul președinte al SCLRB, Filiala Iași, la înființare. Despre personalitatea acestuia ca lingvist, poet, prozator, fost decan al Universității din Iași pentru studenții străini care studiau limba română a vorbit scriitorul Gheorghe Patza.

După prezentarea momentelor biografice semnificative, vorbitorul s-a referit în special la lucrările cu caracter filologic și etnografic, pentru unele dintre acestea oferind personal informații despre zona noastră. Momentul liric ce a urmat a fost susținut de Aldona Patraș, care a recitat poemul „Limba noastră”, al lui Ion Dodu Bălan, și două creații personale concise, de Gruia Ungurian, care a denumit limba română o boltă sfântă a existenței noastre, de Laurian Ungurian, cu poemele „Cuvintele” și „Limba română”, de subsemnata, cu poeziile „Cuvintele flori” și „Cântec pentru limba mamei”.

Manifestarea a cuprins lansarea a două cărți. Gheorghe Patza a prezentat recentul său volum de proză scurtă „Căimănița”, care cuprinde 16 proze ce ilustrează aspecte de viață tratate cu umor. Volumul de poezie „Clepsidra cu poeme”, semnat de Vasile Cristea, un dornean care locuiește la Suceava, a apărut chiar în debutul pandemiei și nu a putut fi lansat la Vatra Dornei până acum.

Sub semnătura personală a apărut o recenzie în revista Moldova Literară, am prezentat volumul în cadrul Cenaclului Nectarie și am subliniat valoarea poeziei lui Vasile Cristea, un poet matur care transmite o pluralitate de idei și sentimente printr-o realizare stilistică valoroasă. Poetul Vasile Cristea a opinat că volumul este o sinteză a ceea ce a scris până în prezent, a lecturat cu emoție textele „Gând final” și „Toamnă la Dorna”, întărind aprecierile de care se bucură.