Unirea, de la vis la realizare, sărbătorită într-un eveniment special la Vatra Dornei

scris de Paraschiva Abutnăriței
în Cultural
30 nov. 2019
30 nov. 2019, ora 14:38

Secole de-a rândul, românii din toate provinciile au visat să se unească într-o singură ţară şi să fie stăpâni pe propriul destin. Anul 1918 a fost unul providenţial pentru împinirea acestui vis, rămânând în istorie ca reper în drumul spre o Românie modernă şi dezvoltată.

Este firesc pentru generaţiile de acum să cunoască ce s-a petrecut acum 101 de ani, să aducă un omagiu acelor mari patrioţi care s-au situat în fruntea luptei pentru făurirea României Mari. Dornenii se străduiesc să-şi împlinească această datorie faţă de înaintaşi, drept pentru care şi în acest an, pe 28 noiembrie 2019, de Ziua Bucovinei, la Casa de Cultură „Platon Pardău”, Filiala „Arboroasa” a Asociaţiei Culturale „Pro Basarabia şi Bucovina”, Asociaţia Scriitorilor şi Artiştilor din Ţara Dornelor, Filiala Vatra Dornei a Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română În Bucovina, Biblioteca Municipală „G. T. Kirileanu” au organizat o manifestare omagială.

Au participat un număr mare de elevi de la Şcoala Gimnazială Nr. 4, de la Liceul Teoretic „Ion Luca”, de la Clubul Copiilor, organizatorii considerând că în primul rând tinerii şi copiii trebuie să cunoască şi să înţeleagă trecutul neamului din care fac parte.

Profesorul Ciprian Vrânceanu, de la Liceul Teoretic „Ion Luca”, a prezentat contextul social-istoric favorabil revenirii Bucovinei la patria mamă şi făuririi Marii Uniri, subliniind faptul că românii de atunci, punând mai presus de orice ţara şi neamul, au reuşit să fructifice şansa oferită de desfăşurarea Primului Război Mondial şi au hotărât să-şi conducă singuri soarta.

„Revenirea României la Regatul României a fost unul dintre cele mai complexe fapte istorice”, a spus col. r. Ioan Abutnăriţei, care a prezentat în continuare argumente şi a vorbit despre români providenţiali implicaţi în evenimentele din acele zile: Iancu Flondor, Ilie Lazăr, Sextil Puşcariu, Dionisie Bejan, Vasile Bodnărescu, Alexei Procopovici și alții (ultimii trei nominalizaţi având legături cu Vatra Dornei).

Aldona Patraş a prezentat viaţa şi activitatea altui cărturar patriot, George Tofan. Scriitorul Gheorghe C. Patza s-a referit la făurirea Marii Uniri şi a prezentat volumul „Cartea de aur a Centenarului Marii Uniri”, de Bogdan Bucur. Au urmat momente de muzică şi poezie interpretate de copii, majoritatea purtând splendide costume populare, dar şi versuri ale poeţilor maturi, în proprie interpretare.

Gruia Ungurian a dedicat Unirii două concise poeme, Cătălina Orşivschi, profesoară la Clubul Copiilor, a recitat „Noi te iubim de-a pururi, Bucovină”, iar elevii săi au recitat poemul „Sfânta Bucovină”. Un recital de versuri din Mihai Eminescu, Tudor Arghezi şi Adrian Păunescu au realizat elevele Denisa Dănilă Spânu, Monica Coca, Alexia Strugaru şi Raluca Lungoci de la Şcoala Gimnazială Nr. 4, îndrumate de profesoara Alina Leonte Dupu.

Grupul Folk al clasei a X-a D de la Liceul Teoretic „Ion Luca” au interpretat câteva piese tematice, dar şi „Galbenă gutuie”, transpunându-ne în atmosfera apropiatelor sărbători de iarnă. Remarcăm pe chitarista Petronela Pindelea şi pe Andreea Tironeac, solistă de muzică populară. O puternică emoţie ne-au produs elevii clasei a IV-a A de la Şcoala Gimnazială Nr. 4, îndrumaţi cu dăruire şi pricepere de învățătoarea Viorica Afloarei, prin programul pregătit şi prin frumuseţea şi autenticitatea costumelor populare pe care copiii le poartă cu mândrie în diverse împrejurări.

Merită apreciaţi părinţii şi bunicii acestor copii pentru modul în care-i educă şi îi sprijină. La această manifestare au recitat cu talent despre Bucovina, despre Centenarul Unirii, despre datoria de a nu-i uita pe înaintaşi elevii Cristiana Macovei, Ioan Pavel, Lucas Rîpan, Eva Apetrei, Octavian Apetrei, Nicoleta Candrea, Vlad Vasiluţ, Alexandra Vasiluţ, Rareş Dumitraş, Andrei Frăţiloiu, Andrei Cojocaru, Francesca Maxim Bencea, Sara Moroşan, Eduard Niculiţă, Olivia Acujboaie, Ştefan Gavriluţ, Teodora Moroşan, Darius Borgovan, Francesco Lutaniuc, Darius Cocinschi, Cosmin Lostun şi Diana Florescu.

Cu talent şi dăruire a cântat Răzvan Ţabrea şi din toată inima, cu toţii (mobilizându-i şi pe maturi), copii au încheiat manifestarea cu cântecul „Noi suntem români”. Sperăm aşa să rămânem! Bibliotecar coordonator Nicoleta Todaşcă, de la Biblioteca Municipală, a invitat pe cei prezenţi la lectura cărţilor din expoziţia „Unirea, timp de glorie pentru sufletul românesc”, motivând „istoria e scrisă în cărţi, noi o retrăim citind”.

3 comentarii publicate:

  1. Toma spune:

    Am crezut inițial că citesc un articol din presa anilor 1950. Marii patrioți Sextil Pușcariu și Iancu Flondor se întorc în mormânt când văd unde a ajuns perla coroanei care avea, în vremea în care era ducat, cei mai mulți știutori de carte dintre toate provinciile românești. Acum citim toate inepțiile unor neaveniți care se cred jurnaliști. Cum nu vii tu, Țepeș, Doamne!

  2. Tricolor spune:

    Domnule Toma Necredinciosul, în afara faptului că etalezi o mare frustrare și nu poți demonstra că poți scrie un articol mai bun despre acest eveniment, ce poți face concret pentru cinstirea acestui eveniment, ceva atât de remarcabil încât să te facă părtaș la această bucurie a neamului românesc?

  3. Toma spune:

    Tricolorule, eu nu am înțeles câteva lucruri din acest articol. Când am fost stăpâni pe soarta noastră, când am fost sub turci, sub austrieci sau sub ruși. De asemenea, nu am înțeles cum a reușit delegația noastră la tratatul de pace de la Paris să își impună punctul de vedere stând pe sub zidurile Versailles-ului. Cât privește visul spre o țară modernă și dezvoltată, păcat că a rămas la stadiul de vis. Dar așa am fost noi românii întotdeauna obișnuiți de a ne bate cu cărămida în piept. Toate marile invenții aparțin românilor însă conspirația mondială… Traian Imperator a fost un emigrant de-al nostru în peninsula Iberică, până și Priam regele Troiei era un dorohoian de pe la noi, fugit de colectivizare în Asia Minor.

Scrie un comentariu la articol

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.