Rubrica cititorului (Silviu Aroneț): Comisia Primăriei Vatra Dornei mimează controlul la Asociația Nr. 1 în loc să strige: Alo, DNA, se aude?

scris de Silviu Aroneț
13 aug. 2019
13 aug. 2019, ora 9:38

După ce am cerut, în data de 30 octombrie 2017, prin Adresa nr. 33703/30.10.2017, Consiliului Local și Primăriei Municipiului Vatra Dornei să își exercite dreptul de control asupra Asociației de Proprietari Nr. 1 din localitate, după ce prima instituție a orașului (primărie = de prim grad, de primă importanță, de bază, conform DEX Online, cu referire la instituții) a tratat cu dispreț cererea mea, m-am adresat instanței de judecată.

Procesul a durat de la data de 4 ianuarie 2018 și până la data de 4 februarie 2019 (data comunicării sentinței) și s-a finalizat cu Sentința Civilă nr. 45 din data de 21 ianuarie 2019 a Tribunalului Suceava prin care Primăria și Consiliul Local au fost obligate să răspundă la petiția mea.

În paranteză fie spus, mai există o Sentință Civilă, nr. 1061 din data de 22 noiembrie 2018, emisă de Judecătoria Vatra Dornei, rămasă definitivă prin neapelare, prin care Instituția Primăriei și a Primarului, în același timp, este obligată să răspundă petiționarilor și să execute audit financiar-contabil (la fel cum am solicitat și eu) la Asociația Nr. 1.

Nu știu dacă cetățenii respectivi au făcut demersurile legale pentru ca sentința instanței de judecată să fie pusă în executare, dar nu asta este problema. Întrebarea este cum prima instituție a orașului trece cu vederea o hotărâre judecătorească? Cum își poate permite o instituție să se considere deasupra legilor și a moralei?

Ce respect poate să existe între instituții când una nu o bagă în seamă pe cealaltă; cum poate Primăria și Instituția Primarului să ceară respect din partea Judecătoriei când ea însăși nu acordă respect acesteia și deciziilor acesteia. O decizie judecătorească poate fi proastă și o ataci pe căile legale sau poate fi bună și o aplici. Fără discuție! Cale de mijloc nu există. Calea de mijloc este cea de tip Caracal: când structuri și instituții încearcă să acopere ilegalitățile și pe cei care le comit.

Să revenim însă. Neavând alternativă și riscând o cercetare penală pentru nerespectarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, primarul Municipiului Vatra Dornei, prin Dispoziția nr. 342/16.05.2019, înființează în cadrul primăriei un compartiment specializat în sprijinirea, îndrumarea și controlul asociațiilor de proprietari, deci acest compartiment există doar din 16 mai 2019 deși atât Legea 230/2007 (abrogată între timp), cât și Legea 196/2018 prevăd expres acest lucru, comisie care este desemnată să efectueze în perioada 20 mai – 5 iulie 2019 „un control tematic general al activității la Asociația de Proprietari Nr. 1 din Municipiul Vatra Dornei”.

Numai că s-au avut în vedere cu totul alte aspecte decât cele semnalate de mine și în consecință pot să spun că nu am primit răspuns la întrebările mele. Poate doar unele indirecte. „Controlul tematic” a avut în vedere: procedura de convocare a Adunării Generale al Asociației, respectarea atribuțiilor de către Comitetul Executiv, respectiv de către președinte a atribuțiilor sale, exercitarea atribuțiilor de către Comisia de Cenzori, stabilirea cheltuielilor lunare prin sondaj privind încălzirea termică și corelarea dintre (atenție!) „facturile emise de Primăria Municipiului Vatra Dornei reprezentând energia termică furnizată și debitele stabilite pentru beneficiarii finali”.

Cum am mai spus și cum se vorbește în târg, primăria este într-un conflict de interese de natură penală, fiind în același timp furnizor de energie termică și apă caldă terților și reprezentant și apărător al intereselor cetățenilor. Acest fapt, deseori infirmat de administrația locală, este confirmat oficial prin Adresa Primăriei Municipiului nr. 18682/12.07.2019, adresă semnată de însuși primarul în exercițiu, Ilie Boncheș.

Aceste aspecte au fost vizate prin „controlul tematic” de către comisia condusă de juristul primăriei, Cătălin Cezar Dudici. Numai că întrebările mele erau:

1. De ce administratorul Asociaţiei Nr. 1, Gruia Horobeț, nu face trimestrial informarea proprietarilor cu privire la situaţia financiară a asociaţiei, informare care să cuprindă date privind veniturile, încasările şi plăţile asociaţiei, inclusiv salariile personalului angajat, conform art. 36, lit. g din Legea 230/06.07.2007, cu completările şi modificările ulterioare?

2. De ce preşedintele Asociaţiei Nr. 1, Dorin Larionescu, nu afişează lunar, la vedere, pe lângă lista de plată a cheltuielilor lunare şi modalitatea de calcul a sumelor respective, o modalitate care să arate explicit toate costurile şi sumele care formează totalul de plată al proprietarilor, conform art. 481* din Legea Asociaţiilor de Proprietari (230/2007)?

3. Când a fost efectuat ultimul control asupra activităţii financiar-contabile la Asociaţia de Proprietari Nr. 1 din Vatra Dornei, conform art. 55 din Legea 230/2007 şi art. 59 din Hotărârea nr. 1588/19.12.2007 şi ce s-a constatat în urma acestuia? Anexaţi documentele justificative necesare.

4. De ce administraţia asociaţiei, preşedintele Larionescu şi administratorul Horobeţ nu răspund sistematic la solicitările scrise ale subsemnatului, încălcând şi legile scrise şi pe cele ale bunului simţ?

Mă refer la Contestaţia nr. 1221/21.02.2017 şi Interpelarea înregistrată sub nr. 1225/20.03.2017, respectiv Contestaţia nr. 1301/25.09.2017. Aceştia au o problemă de comunicare cu toţi membrii asociaţiei, nu numai cu subsemnatul. Pot spune că deja există un dialog al surzilor (cu administrația asociației a fost dintotdeauna) în care la „bună ziua” ți se răspunde „bat pari”. Totuși, rețin răspunsul pentru că are câteva aspecte extrem de interesante sau îmi confirmă ceea ce știam deja.

Deci Comisia Primăriei constată că atât președintele Asociației Nr. 1, cât și Comitetul Executiv nu și-au îndeplinit atribuțiile privind convocarea Adunării Generale a Asociației pe anii 2018 și 2019 și înșiră prevederile legale (art. 55 și 57 din Legea 196/2018 privind comitetul executiv, respectiv președintele asociației). Nu am cerut astfel de relații, le găseam în lege dacă doream să le aflu.

Apoi trece în revistă prevederile art. 60 din Legea 196/2018 privind Comisia de Cenzori și constată că nu există rapoarte care să ateste că execuția bugetului de venituri și cheltuieli a fost verificată în perioada 2015-2019: „Pentru anii 2015-2017 nu există raport al cenzorului asociației care să cuprindă toată activitatea desfășurată de Asociația Nr. 1 la nivelul unui an întreg, perioada 2015 – noiembrie 2017 nu a fost verificată deloc, iar procesul verbal din data de 12.02.2018 vizează aspecte legate de activitatea aferentă lunii ianuarie 2018. La solicitarea comisiei nu au fost prezentate alte rapoarte”.

Paradoxal însă, președintele Dorin Larionescu, în adresa nr. 1320 din 15 noiembrie 2017, adresată Primăriei Vatra Dornei, scrie: „Activitatea financiar-contabilă a Asociației de Proprietari este verificată lunar de către cenzor”, iar în Întâmpinarea către Tribunalul Suceava, înregistrată sub nr. 1411 din 25 octombrie 2018 (Dosar 43/334/2018) același Dorin Larionescu afirmă: „Referitor la situația financiară, cenzorul asociației verifică lunar listele de plată și celelalte documente financiar-contabile (chitanțiere, registru de casă, registru de încasări și plăți, etc.), iar Primăria Municipiului Vatra Dornei, în anul 2018, a făcut un audit”.

Clar cineva minte! Cine oare? Deci pot afirma că în perioada controlată de Comisia Primăriei, anii 2015-2019, cenzorul/comisia de cenzori a asociației nu a depus niciun fel de activitate, încălcându-se prevederile art. 60, alin. 6 și ale art. 61 din Legea 196/2018.

Apoi Comisia Primăriei a verificat dacă sumele calculate pentru lunile ianuarie 2015, 2016, 2017, reprezentând energia termică consumată și declarată de către beneficiari, au fost corect calculate și constată că: „Pentru perioada verificată există câteva diferențe rezultate doar din greșeli de calcul”.

Comisia, dacă s-ar fi pornit verificările de la contestația subsemnatului, înregistrată sub nr. 1221/21.02.2017, în care ceream să se afișeze, conform prevederilor Legii 17/04.03.2016, modul de calcul al „cotei indivize” și a „pierderilor de apă rece” și contestam plata sumei de 31 lei per apartament, reprezentând „cotă indiviză”, respectiv 5,82 lei „pierderi apă”, de pe lista de plată a lunii ianuarie 2017.

Cota indiviză de 31 lei per apartament înseamnă 2,82 Gcal/scară și enumeram, pe lângă alte posibile cauze, eventualitatea unui furt de energie termică. Asociația a dispus efectuarea unui control la apartamentele proprietate din imobil (Bl. 23, str. Unirii, nr. 88), control executat de administratorul Gruia Horobeț și instalatorul Vasile Bacer. Nu au furnizat, însă, niciun fel de relații asupra celor constatate, deși am cerut administrației asociației acest lucru în scris (vezi adresa nr. 1225/20.03.2017).

Am afirmat cu alte ocazii că au tăcut, dar hârtiile „au vorbit”: dacă în luna ianuarie 2017 s-au înregistrat pierderi de peste 2,82 Gcal/scară, în luna februarie pe lista lunară de plată apare, cu totul surprinzător, un consum de aproape 1,7 Gcal la un apartament în care nu locuiește nimeni, proprietarii fiind plecați din țară, iar la alt apartament în care consumul pe lista de plată în luna ianuarie era sub 0,5 Gcal, acesta sare la 1,9 Gcal.

Deci circa 2,8 Gcal, adică aproximativ valoarea pierderilor din luna anterioară. Stranie coincidență, asurzitoare tăcere. Nume și detalii voi oferi la momentul oportun. Cum suma, precum se vede, a fost recuperată, ar fi fost moral să ni se fi prezentat scuze, iar suma să fi fost regularizată, dar nu s-a întâmplat acest lucru. Majoritatea locatarilor au achitat cei 31 de lei, iar câțiva încăpățânați figurează și acum cu suma respectivă la rubrica de restanțe.

Comisia Primăriei nu a avut în vedere tocmai contestația și cererea subsemnatului, deși acestea figurau la punctul 4 pe lista de întrebări înaintată primăriei. Apoi Comisia a verificat „modalitatea de repartizare a consumurilor pe fiecare scară de bloc pentru fiecare imobil din cadrul asociației conform listelor de consum puse la dispoziția comisiei de control” și a constatat că nu s-au respectat prevederile art. 75, alin 2, lit. c, coraborate cu prevederile art. 84-86 și 91-93 din Legea 196/2018, prevederi care se referă la cheltuielile pe cotă-parte indiviză în funcție de suprafața utilă a proprietăților și cheltuieli de altă natură.

Dacă ar fi privit mai îndeaproape listele de plată din perioada de iarnă ar fi constatat că, nu în puține cazuri, cota indiviză este mult mai mare decât consumul de energie termică, constituind o sursă permanentă de nemulțumiri și tensiuni între părți și care reprezintă un balast greu de suportat pentru consumatorii casnici din Cartierul Unirii, arondați la Asociația Nr. 1.

De exemplu, într-un bloc (o să-i spun X, deocamdată) în iarna 2017-2018, pentru perioada octombrie 2017 – aprilie 2018, la un consum total de 21,20 Gcal, în valoare de 5.725 de lei, îi corespunde o cotă indiviză totală de 29,10 Gcal, în valoare de 7.858 de lei. La care se adaugă și cota țevi. Și în acest caz „actele vorbesc”. Doar că nu are cine să le vadă și să le audă! Ce mai aflăm din raportul Comisiei?

Aflăm că din „verificările comparative efectuate la finele anilor 2015, 2016, 2017, 2018 și aprilie 2019 asupra debitului Asociației Nr. 1 către DPTDET (Direcția de Producere, Transport și Distribuție a Energie Termice) s-au constatat diferențe în minus, deci neînregistrate în evidențele contabile ale asociației, astfel:

– la 31 decembrie 2015 – 27.703,42 de lei
– la 31 decembrie 2016 – 131.788,86 de lei
– la 31 decembrie 2017 – 210.562,89 de lei
– la 31 decembrie 2018 – 234.683,99 de lei
– la 30 aprilie 2019: 188.067,58 de lei

Toate aceste diferențe, neînregistrate în evidențele contabile ale asociației, însumează 792.806 de lei, în moneda curentă, iar pentru nostalgicii monedei vechi aproape 8 miliarde de lei. Debitul Asociației Nr. 1 se referă doar la energia termică și apa caldă furnizată de Primăria Municipiului Vatra Dornei, prin DPTDET, direcția sa de producere, transport și distribuție a energiei termice. Clar băieții ăștia chiar reușesc să camufleze găunoșenia sistemului sub niște denumiri grozav de pompoase.

Evident, fiecare restanțier în parte este un caz care trebuie tratat separat, așa că nu pot să comentez în niciun fel situația fiecăruia neavând elementele necesare, dar pot să afirm cu tărie că cei care au refuzat să se lase jecmăniți prin mult-contestatele cote indivize, pierderi de apă și alte asemenea nu sunt restanțieri și nu au datorii față de nimeni. Acestea trebuie demonstrate explicit în instanță.

Situația financiar-contabilă a Asociației nr. 1 este cunoscută de ani de zile, a fost prezentată în adunările generale, câte s-au ținut, încă de dinainte de administrația Larionescu, însă primăria municipiului, deși avea pârghiile necesare, nu a făcut nimic spre a îndrepta răul. Deci autorul moral al dezastrului financiar și a abuzurilor care se produc de mulți ani la Asociația Nr. 1 este tocmai primăria municipiului.

Nu a putut, însă, să o facă pentru că nu poți să fii și principalul producător, transportator și distribuitor de energie termică și apă caldă, dar și reprezentantul și apărătorul cetățenilor. Nu este nici moral și nici legal. Astfel, corupția, minciuna și interesele (personale, de clan și de grup) se învârt în cerc și se întorc tot de unde au plecat; și până ce acest cerc nu va fi spart nu va fi cale de îndreptare. Și nu va exista nici credibilitate.

Revenind la titlul articolului, cred că în loc de a recomanda sancționarea contravențională a președintelui Dorin Larionescu și a administratorilor Liliana Cojoc și Gruia Horobeț cu amenzi cuprinse între 200 și 1.000 de lei (art. 102, alin 1, lit. a), respectiv de la 5.000 și până la 10.000 de lei (art. 102, alin. 1, lit. m) ar fi trebuit să strige: Alo, DNA, se aude?

Scrie un comentariu la articol

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.