Să nu se repete istoria: ziua de 28 iunie 1940

scris de Paraschiva Abutnăriței
în Cultural
6 iul. 2019
6 iul. 2019, ora 11:08

Ziua de 28 iunie 1940 a fost o zi de doliu pentru neamul românesc. Țara, făurită cu atâta trudă de înaintașii care şi-au văzut în anul 1918 un vis împlinit, a fost împărţită pe două hărţi, pentru ca mai târziu să ajungă pe trei, prin Ultimatumul Sovietic nedrept.

Condițiile externe grele, dar şi o inexplicabilă lașitate a conducătorilor de atunci ai țării, au făcut ca Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herței să fie cedate fără împotrivire. Ceea ce a urmat se știe prea bine: deportări, teroare, sovietizare forțată și altele. Iar ceea ce este și mai trist este că nici astăzi țara nu este întreagă.

Pentru că nu avem dreptul să ne uităm istoria, în fiecare an, la Catedrala „Sfânta Treime” din Vatra Dornei, Filiala „Arboroasa” a Asociației Culturale „Pro Basarabia și Bucovina”, în colaborare cu Filiala „Martirii Neamului” a Asociației „Cultul Eroilor Regina Maria”, organizează o evocare a Ultimatumului din luna iunie 1940 și o slujbă de pomenire a tuturor martirilor neamului, a eroilor căzuţi pentru patrie pe câmpurile de luptă, a celor ce s-au stins în deportări în închisorile comuniste, a celor seceraţi de gloanţele sovietice la Fântăna Albă şi în Lunca Prutului doar pentru faptul că au vrut să trăiască în țara lor.

Manifestarea de la catedrala din municipiul Vatra Dornei a debutat cu un Te Deum susţinut de preotul Mihai Valică, care a făcut precizările cuvenite despre semnificaţia acestei zile. Colonelul Ioan Abutnăriţei s-a referit la împrejurările în care a fost acceptat Ultimatumul şi la modul în care au fost şi români care s-au împotrivit sau au căutat să organizeze retragerea forţată a românilor din teritoriile ocupate.

Unul dintre aceștia a fost Gheorghe Flondor, rezident regal pe atunci, dar care a fost nevoit să se refugieze pentru un timp la Vatra Dornei, mai târziu fiind pedepsit de autorităţile comuniste cu închisoarea. Interesante completări pe acest subiect a adus în discuţie profesorul de istorie Huţu Cătălin din municipiul Suceava, prezent la manifestare. Despre istoria tragică a ţinutului românesc Herţa, aşa cum este văzută de profesorul Ion Gherman, a vorbit Aldona Patraş.

Evenimentul din acea vreme şi urmările acestuia a fost reflectat, într-o formă sau alta, în literatură. Spre exemplificare, profesoara Jenica Romanică a recitat poezia „Lecţia de geografie”, scrisă de Vasile Tărâţeanu. Profesorul Gruia Ungurian a dedicat un poem propriu eroilor şi martirilor, iar Paraschiva Abutnăriţei a lecturat creaţiile proprii „Chemarea” și „Martiriul lor”, dedicate celor ce au căzut la Fântâna Albă.

Întoarsă de curând dintr-o călătorie prin Basarabia, poeta Anica Facina a mărturisit unele impresii, unele dintre ele fiind emoționante, legate de sate, lăcașuri de cult, hărnicia oamenilor, iar altele mai neplăcute, fiind vorba despre funcționari publici care nu cunosc limba oficială a ţării, spre exemplu. Publicul numeros prezent a susținut concluzia manifestării: niciodată nu trebuie să se repete asemenea istorii în viața oricărui neam.

Scrie un comentariu la articol

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.